Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a confirmat, joi, pentru MEDIAFAX, că a solicitat Curții de Apel București punerea sub sechestru a aproximativ 80.000 de euro, bani aflați în conturi ale Ioanei Maria Vlas.
În urmă cu o săătămână, autoritățile bancare israeliene au comunicat autorităților judiciare române faptul că există la o bancă din Israel, din anul 2003, un cont de 78.000 de dolari pe numele Ioanei Maria Vlas, în cazul căreia instanța supremă urmează să dea joi sentința, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Autoritățile israeliene au cerut să li se răspundă ce dispoziții se dau în legătură cu suma de 78.000 de dolari, avându-se în vedere faptul că Ioana Maria Vlas are afaceri judiciare în derulare în România.
Potrivit procedurii, instanța este cea care trebuie să dispună punerea sub sechestru a banilor, iar în urma constatării vreunui prejudiu adus statului să decidă confiscarea.
Pe de altă parte, DIICOT a verificat existența și a altor conturi deținute de Vlas, astfel că a solicitat punerea sub sechestru asiguratoriu a tuturor sumelor găsite, care se ridică la aproximativ 80.000 de euro.
Ioana Maria Vlas a fost condamnată, miercuri, de către Curtea de Apel București, la opt ani de închisoare în dosarul prăbușirii Fondului Național de Acumulare, decizia fiind atacabilă cu recurs.
Însă joi, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) urmează să dea sentința în cazul prăbușirii Fondului Național de Investiții (FNI), dosar în care, până acum, Vlas a primit zece ani de detenție.
Ioana Maria Vlas, care după prăbușirea FNI a fugit în Israel, s-a predat autorităților în 27 martie 2003, iar în 7 aprilie 2008 a părăsit arestul, fiind judecată în libertate.
Dosarul FNI a ajuns în faza de recurs la ICCJ după ce Curtea de Apel București a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la zece ani de închisoare, pedeapsă scăzută de la 13 ani, pe motiv că aceasta a fost sinceră atât pe parcursul anchetei cât și al procesului FNI și pentru că s-a prezentat la instanță chiar și după punerea sa în libertate, după cum se arăta în motivarea instanței care a dat sentința în 18 iunie 2008.
Ioana Maria Vlas a fost condamnată, în 18 iunie 2008, de judecătorii Curții de Apel București pentru înșelăciune și abuz în serviciu, timp de cinci ani având îngrădite anumite drepturi, după ce își ispășește pedeapsa. Totodată, instanța a constatat faptul că infracțiunea de fals pentru care a fost acuzată Vlas s-a prescris.
De asemenea, în acest dosar Mihaela Sima și Marian Petrescu au fost condamnați la patru ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru înșelăciune. Andrei Marius a fost achitat de infracțiunea de complicitate la înșelăciune, fiindu-i prescrisă infracțiunea de fals.
Gavril Bătrân a fost condamnat la doi ani de detenție pentru neglijență în servciu, infracțiune ce a fost grațiată prin ultima lege dată în acest sens.
De asemenea, Ștefan Boboc și Cezara Bebis au fost grațiați de pedepsele de trei ani de închisoare, iar în cazul lui Gheorghe Bucur s-a constatat prescrierea faptei de fals, fiind condamnat la trei ani și trei luni de închisoare pentru complicitate la înșelăciune.
Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru înșelăciune și delapidare, infracțiunea de fals fiindu-i prescrisă.
În acest proces, Curtea de Apel București a renunțat la audierea lui Sorin Ovidiu Vântu, întrucât acesta nu s-a prezentat în fața instanței, în pofida citațiilor de aducere cu mandat de la judecători, iar instanța a epuizat mijloacele procedurale pentru a-l aduce la proces.
Cea care a cerut audierea lui Sorin Ovidiu Vântu a fost Ioana Maria Vlas, susținând că omul de afaceri a fost scos de sub urmărire penală în rechizitoriul întocmit de Ministerul Public, deși ar fi fost beneficiarul unor sume importante din fondul de investiții. Vlas a mai susținut că Vântu ar trebui să aibă cel puțin calitatea de instigator sau de complice.
Ioana Maria Vlas a fost pusă în libertate în 7 aprilie 2008, de către Curtea de Apel București, care a decis revocarea mandatului emis pe numele acesteia. Astfel, ea a fost eliberată după cinci ani de detenție, fiind arestată în 27 martie 2003, cînd s-a predat autorităților.
Inițial, Ioana Maria Vlas, fostul administrator al SOV Invest, a fost condamnată de Tribunalul Capitalei la 13 ani de închisoare pentru înșelăciune, fals în înscrisuri și abuz în serviciu în formă calificată, iar Nicolae Popa – fost director al grupului de firme Gelsor și membru al Consiliului de Încredere al Sov Invest – la 15 ani de închisoare, pentru înșelăciune și fals în înscrisuri.
Marian Petrescu, fost președinte al SOV Invest, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, în timp ce Mihaela Sima, fost director economic al SOV Invest, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare și interzicerea unor drepturi. Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV Invest, a primit la Tribunalul București o pedeapsă de patru ani de detenție.
Gavril Bătrân și Diță Ioan, membri al Consiliului de Administrație al SOV Invest, au primit o pedeapsă de câte cinci ani de închisoare, iar Bebis Cezara, comisar coordonator al Departamentului de reglementare a pieței și intermediere financiară din cadrul CNVM și Boboc Ștefan, fost președinte al CNVM, au fost condamnați la câte trei ani cu suspendarea executării pedepsei. Gheoghe Negură și Mircea Ianculescu, foști membri ai Consiliului de Încredere FNI, au fost condamnați la câte trei ani de închisoare, de către Tribunalul București.
Tribunalul a constatat încetarea procesului în privința lui Camenco Petrovici, fostul președinte al CEC, care a decedat. Decizia de condamnare dată în acest caz a fost contestată la Curtea de Apel București.
Între timp, Tribunalul București a declarat valabil contractul de fidejusiune/cauțiune încheiat în 6 decembrie 1999 între CEC, SOV Invest și FNI. Instanța a obligat persoanele condamnate și firmele din acest dosar la plata de despăgubiri către 130.798 de investitori FNI, dar nu a acordat și daunele morale cerute.
