Curtea Constituțională va relua peste o lună dezbaterile privinc contestația deputaților PNL și UDMR referitoare la neconstituționalitatea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, invocând, printre altele, faptul că ar leza dreptul la muncă și politizează administrația publică. Aceștia au susținut că legea încalcă prevederile constituționale referitoare la dreptul la muncă și pe cele referitoare la modul în care se adoptă legile de Parlament și au apreciat că prin noile reglementări se politizează administrația publică.
Deputații PNL au contestat faptul că prin modificarea Legii 188/1999, la articolul I, se elimină din categoria funcțiilor publice de conducere „funcțiile de director executiv, respectiv director executiv adjunct din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale”.
Ei au fost nemulțumiți că prin aliniatul 1 al art. II, „toate structurile de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, care nu sunt descentralizate administrativ și financiar și sunt subordonate ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, fiind prevăzute în cuprinsul actelor normative în vigoare care le reglementează organizarea și funcționarea”, devin servicii publice deconcentrate ale unităților administrativ-teritoriale, dar și că prin art. III „se desființează o categorie nedefinită de funcții publice: funcțiile publice, funcțiile publice specifice, precum și posturile încadrate în regim contractual care conferă calitatea de ordonator de credite cu excepția funcțiilor publice cu statut special și funcțiilor publice de prefect”, iar în locul acestora „se înființează funcția de director coordonator al serviciului public deconcentrat din cadrul ministerelor și al celorlalte organe ale administrației publice centrale”.
Deputații PNL au adus critici de „neconstituționalitate extrinsecă”, precum încălcarea art.61 alin.2 din Constituția României și decizia Curții din 20 octombrie 2008, potrivit căriea, „în dezbaterea unei inițiative legislative, Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și formă ale inițiativei legislative”, invocând faptul că deputații au modificat sfera de aplicare stabilită de prima Cameră sesizată.
„Senatul a modificat statutul juridic al conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, transformați din funcționari publici în personal angajat pe baza unui contract de management, fără a fi luată în discuție desființarea efectivă a unor funcții publice, la nivel central sau local. Camera Deputaților a menținut această modificare, introducând însă o prevedere ce depășește cu mult sfera de aplicare stabilită de prima cameră sesizată” se arăta în sesizarea PNL.
Liberalii au susținut că, prin aceste modificări, unei „largi categorii de funcții publice din administrația publică centrală și locală i se substituie o categorie restrânsă, alcătuită exclusiv din coordonatorii serviciilor publice deconcentrate”. Având în vedere atât caracterul imprecis al normei, precum și regimul juridic ambiguu al funcțiilor nou înființate, deputații PNL au considerat că „respectarea principiului bicameralismului consacrat art.61 din Constituție necesită analiza prevederilor nou introduse și de către Senatul României, camera de reflecție”.
În ceea ce privește încălcarea art. 76 alin. (3) din Constituție, liberalii au susținut că potrivit acestui articol, la cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, „Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”.
„Or, în cazul de față nu a fost aprobată o asemenea procedură de urgență de BP al Camerei, așa cum prevede Regulamentul său. Potrivit stenogramei ședinței BP din data de 11 martie 2009, solicitarea inițiatorilor privind adoptarea proiectului de lege în procedură de urgență nu a fost aprobată. Cu toate acestea, ordinea de zi a Camerei Deputaților din data de 17 martie avea înscris la poziția a treia, în procedură de urgență, proiectul de lege în cauză”, au precizat liberalii.
Ei au menționat că actuala majoritate a încălcat și prevederile art. 69 din Regulamentul Camerei, conform căruia „raportul comisiei sesizate în fond va fi imprimat și difuzat deputaților cu cel puțin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputaților, în cazul proiectelor de legi și al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, și cu cel puțin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaților este Cameră decizională”.
La capitolul critici de „constituționalitate intrinsecă”, liberali au invocat faptul că Legea adoptată de Cameră încalcă art. 11 din Constituție, și încalcă exigențele Convenției Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea si previzibilitatea normei juridice, principiul „securității rapoartelor juridice”.
Pe de altă parte, PNL a susținut că Legea încalcă Constituția pentru că încredințează, în fapt, „persoanei care ocupă funcția de coordonator al acelui serviciu public, o funcție publică cu nerespectarea imperativului de fidelitate stabilit de art. 54 alin. 1 Constituția României. Răspunderea va fi una contractuală, și nu legală, așa cum prevede Constituția”.
„Concomitent, se încalcă și art. 120 alin. 1 din Constituție, întrucât deconcentrarea unui serviciu public nu presupune preluarea conducerii acestuia de către o persoană privată, serviciul public fiind supus regimului juridic de drept public. Per a contrario, a susține că activitatea de conducere a unui serviciu public deconcentrat nu este o funcție publică, echivalează cu transferul acelei activități din sfera dreptului public în cea a dreptului privat, situație care nu poate fi concepută în cadrul constituțional actual”, se mai arăta în finalul contestației.
Plenul Camerei Deputaților a aprobat, luna trecută, modificarea Statutului funcționarilor publici în sensul numirii politice a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și înființarea funcției de director coordonator la nivelul instituțiilor județene deconcentrate.
Propunerea legislativă a fost adoptată cu majoritate de voturi, în favoarea actul normativ exprimându-și votul 172 de deputați aparținând PDL și PSD.
Deputații PNL nu și-au exprimat votul privind această lege, ca urmare a disputelor pe procedură avute cu conducerea Camerei în ce privește votarea.
