Deputata AUR de Suceava, Veronica Grosu, i-a transmis o interpelare ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, prin care îi solicită acestuia să spună ce soluții are pentru optimizarea cursului valutar. Veronica Grosu a arătat că Ministerul Finanțelor nu are atribuții directe în stabilirea sau controlul cursului de schimb valutar, aceasta fiind responsabilitatea exclusivă a Băncii Naționale a României, însă ministerul influențează indirect stabilitatea cursului prin politici economice specifice. Grosu a făcut referire la măsuri precum disciplină bugetară și fiscală, atragerea de fonduri europene sau emiterea de titluri de stat.
„Deprecierea leului este un fenomen care se produce atunci când în economie este nevoie de mai mulți euro decât sunt disponibili. Presiunea pe curs vine din mai multe direcții: România importă mai mult decât exportă, inflația rămâne ridicată, statul are nevoie de bani pentru a acoperi deficitul bugetar, iar investitorii devin mai prudenți atunci când cresc riscurile economice”, a precizat deputata AUR de Suceava.
Ea a subliniat că pentru populație, un euro mai scump poate însemna prețuri mai mari la produse importate, dar și chirii mai mari. „Companiile au nevoie de euro pentru a plăti importurile, statul se împrumută parțial în valută, iar o parte dintre români își transformă economiile în euro. Când toate aceste cereri depășesc euro care intră în țară din exporturi și investiții, cursul crește”, a adăugat Veronica Grosu.
Ea a explicat că la mecanismul cursului de schimb contribuie câțiva factori care țin de starea generală a economiei, inflația mai mare decât în zona euro, care face leul mai puțin atractiv, importurile mai mari decât exporturile și neîncrederea în mersul economiei.
„Problemele cu bugetul pot mări această neîncredere și pot grăbi plecarea banilor din țară. Presiunea actuală asupra leului vine din mai multe direcții. Una dintre cele mai importante este dezechilibrul dintre importuri și exporturi. România importă mult, iar importatorii au nevoie de euro pentru a plăti mărfurile și serviciile cumpărate din afara țării”, a mai spus Grosu. Ea a precizat că o altă cauză este inflația ridicată, în contextul în care rata inflației a depășit 10%.
„Atunci când prețurile cresc mai repede decât în zona euro, leul devine mai puțin atractiv pentru economisire și investiții. Contextul internațional nu este favorabil, iar pe termen scurt, leul se poate întări atunci când intră bani în țară, de exemplu prin fonduri europene sau prin împrumuturi luate de stat prin obligațiuni. Totuși, presiunea de fond asupra cursului rămâne, atâta timp cât dezechilibrele economice nu se corectează. Deficitul bugetar este unul dintre factorii importanți care pun presiune pe leu. Atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează, are nevoie să se împrumute”, a explicat Veronica Grosu. El a mai precizat că o parte din aceste împrumuturi pot fi în valută, ceea ce crește legătura dintre finanțarea statului și cursul euro-leu.
