- Vezi în suferința aproapelui un loc al epifaniei lucrării lui Dumnezeu, nu o pedeapsă a păcatului său ori al părinților lui.
- Recunoaște-L pe Hristos ca Lumină a lumii, dincolo de lumina materială, creată, căci El luminează întreaga ființă a celor care cred într-Însul.
- Lasă-te atins de Hristos, precum orbul din naștere, chiar și atunci când rătăcești prin întunericul necunoașterii tainei ascunse în gestul Său.
- Mergi acolo unde te trimite Hristos, chiar dacă drumul pare fără sens, căci ascultarea, fie și în întunericul material, este mai înaltă decât vederea în lumină, însă fără înțelegere.
- Încredințează-te fără teamă Celui Atotputernic, căci în mâinile lui Hristos tina devine izvor de lumină, dând vedere chiar și celor ce nu au văzut vreodată, precum celui născut orb.
- Mărturisește adevărul trăit, nu opiniile părtinitoare ale celorlalți, și fii curajos precum orbul din naștere, care nu s-a sfiit să dea mărturie despre Binefăcătorul său.
- Crede și închină-te Celui Care ți-a deschis ochii minții și ai inimii, căci credința este lumina adevărată a sufletului.
- Ferește-te de mândria cunoașterii în absența Luminii de sus, căci aceasta este orbire adevărată, precum cea a fariseilor cu inimă împietrită.
- Fii recunoscător lui Dumnezeu pentru binefacerile primite și preferă comuniunea cu El avantajelor unei prietenii false cu cei din jur.
- Rămâi în lumină, chiar și atunci când lumea alege să rămână în întuneric, iar credința în Iisus Hristos să fie o prerogativă a vieții tale.
† Calinic,
Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților
