Prof. univ. dr. Ștefan Purici, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, a fost invitatul din această săptămână al podcastului „Interviurile Monitorul”. Născut la Cernăuți, în anul 1965, Ștefan Purici și-a făcut studiile primare, liceale și superioare în instituții ce aparțineau la acea vreme de URSS, reușind apoi să-și construiască o carieră academică pe „traseul” Cernăuți – Chișinău – Suceava.
Ștefan Purici a vorbit despre cum era să fii elev român în Cernăuți, în vremea URSS, și a explicat de ce, în acei ani, toate materiile din școală le studia, ca etnic, în limba maternă – română. Problemele cele mai mari au apărut în perioada studiilor universitare pe care le-a făcut la Cernăuți, unde existau profesori care nu agreau studenții de altă etnie, unul dintre profesori având chiar „o ură față de români greu de explicat”. Cum s-a descurcat în acest mediu, cum a reușit să învețe, în ritm alert, limbile rusă și ucraineană, singurele în care se preda la facultate, cum a trăit perioadele când venea KGB-ul și îi ridica pe studenți pentru atitudini antisovietice, despre toate acestea puteți afla din episodul din această săptămână al podcastului „Interviurile Monitorul”.
Și tot din acest podcast, care poate fi vizionat pe site-ul „Monitorului de Suceava”, dar și pe canalul de YouTube sau pe pagina de Facebook ale ziarului nostru, mai puteți afla de ce, pentru câteva luni, Ștefan Purici a fost nevoit să-și schimbe naționalitatea din română în moldovenească, de ce a fost degradat în armată, care a fost motivul pentru care nu a mai fost primit să facă doctoratul la Cernăuți și în ce context i s-a spus: „Dacă nu vei vorbi limba ucraineană, nu vei trece niciodată examenele”.
În cadrul acestui podcast, prorectorul USV a vorbit și despre evoluția solidarității românilor față de refugiații ucraineni și cum s-a schimbat aceasta în timp, dar și despre perspectivele relației româno-ucrainene după încheierea războiului.
Urmărind acest podcast, veți vedea și la ce s-a referit prof. Ștefan Purici atunci când a spus: „În 1940, noi am preferat să salvăm statul dar să pierdem națiunea. Același lucru se întâmplă și astăzi, în loc să avem o atitudine foarte fermă, corectă, chiar dacă greșită, întotdeauna încercăm să fim în două luntri.”
Tiberiu AVRAM
