Mult timp, depresia a fost privită doar ca o problemă a minții, o tristețe care nu mai pleacă și un fel de slăbiciune pe care omul ar trebui să o învingă singur. Cercetările din ultimii ani arată însă cu totul altceva. Un studiu amplu publicat în anul 2023 în revista de specialitate Nature Medicine, realizat de o echipă de la Universitatea Cambridge sub coordonarea profesorului Edward Bullmore, a analizat datele a peste 86.000 de oameni și a ajuns la o concluzie care schimbă felul în care înțelegem această boală: depresia nu se petrece doar în minte, ci în tot corpul, având cauze biologice care pot fi măsurate prin analize de sânge.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care suferă de depresie au, în medie, valori mult mai mari ale unor substanțe numite markeri inflamatori, adică indicatori care arată că în organism există o inflamație. Cei mai cunoscuți dintre aceștia sunt proteina C reactivă, des întâlnită în analizele uzuale, și citokinele, niște molecule produse de sistemul imunitar atunci când corpul se apără de ceva. Aproximativ o treime dintre pacienții cu depresie au o inflamație cronică ușoară, adică o inflamație de mică intensitate, dar care durează luni sau ani de zile. Această inflamație ajunge să afecteze creierul și scade producția de serotonină și dopamină, două substanțe chimice care reglează buna dispoziție, motivația și plăcerea de a trăi. Așa se explică de ce mulți oameni cu depresie acuză nu doar tristețe, ci și oboseală copleșitoare, dureri prin tot corpul, tulburări de somn, probleme digestive și răceli dese, simptome care păreau, până nu demult, complet nelegate de starea psihică.
Studiul a scos la iveală și un cerc vicios îngrijorător. Stresul de durată, alimentația dezechilibrată, somnul puțin și lipsa mișcării cresc inflamația din corp, iar inflamația, la rândul ei, agravează simptomele depresive, care duc la o și mai mare retragere din viața de zi cu zi. Așa, omul ajunge prins într-o spirală din care iese tot mai greu pe măsură ce trece timpul. Cercetătorii subliniază că recunoașterea bolii cât mai devreme este esențială, deoarece tratamentele aplicate în primele șase luni de la apariția simptomelor dau rezultate mult mai bune decât cele întârziate cu ani de zile, când modificările din creier devin mai greu de îndreptat.
O altă observație importantă a studiului ține de rușinea care încă însoțește această boală. Aproape jumătate dintre persoanele afectate nu cer ajutor specializat fiindcă se simt rușinate sau pentru că își interpretează starea ca pe o lipsă de voință. În realitate, depresia este o boală la fel de reală precum diabetul sau hipertensiunea, iar tratamentul ei îmbină, în mod ideal, mai multe direcții: medicamente atunci când sunt necesare, ședințe de psihoterapie și schimbări în felul de a trăi. Partea îmbucurătoare este că, potrivit cercetătorilor de la Cambridge, peste șaptezeci la sută dintre pacienții care urmează un plan complet de tratament observă îmbunătățiri însemnate în șase până la douăsprezece luni.
Pentru cei care trec prin astfel de stări sau care vor să își protejeze sănătatea sufletească pe termen lung, iată trei soluții practice, dovedite științific, care pot fi puse în aplicare începând chiar de astăzi.
Prima soluție este mișcarea zilnică, fie și sub forma a treizeci de minute de mers alert în aer liber. Mișcarea făcută cu regularitate scade inflamația din corp, ajută la producerea naturală de endorfine, care sunt substanțele bunei dispoziții, și îmbunătățește somnul. Studiile arată că, în formele ușoare și moderate ale bolii, efectul mișcării este aproape la fel de bun precum al unor medicamente, fără efecte neplăcute.
A doua soluție este schimbarea felului de a mânca spre un model de tip mediteranean, bogat în pește, legume verzi, fructe, nuci, semințe și ulei de măsline, cu mult mai puțin zahăr, făină albă și mâncare gata preparată. Acest fel de a mânca scade inflamația și hrănește bacteriile bune din intestin, care, printr-o legătură directă între intestin și creier, influențează starea de spirit.
A treia soluție, poate cea mai grea, dar și cea mai vindecătoare, este reluarea legăturilor sincere cu cei din jur. Singurătatea de lungă durată este, conform studiilor, la fel de dăunătoare pentru sănătate precum fumatul a cincisprezece țigări pe zi. O discuție sinceră cu un prieten, o îmbrățișare, o activitate făcută împreună cu alți oameni sau apelarea la un psihoterapeut atunci când povara devine prea grea sunt gesturi care, repetate cu răbdare, pot aduce viața înapoi pe un drum mai luminos.
Psiholog Mihai Moisoiu
Tel. 0753 937 223
www.mihaimoisoiu.ro
E-mail: mmmoisoiu@gmail.com
