Publicarea târzie a formularelor sau a conturilor în care pot fi virați banii pentru pensii și șomaj, informarea deficitară și lipsa explicațiilor concrete au pus pe drumuri și la cozi interminabile mii de oameni care până miercuri trebuie să dea contribuții din ce au câștigat din drepturi de autor.
Regulile neclare și diferite privind depunerea declarațiilor pentru contribuțiile individuale la șomaj, pensie și asigurări de sănătate au creat haos și aglomerație la unele instituții, oamenii care au venituri de natură profesională așteptând până în ultima clipă să afle cum trebuie să procedeze.
Teoretic, regulile privind depunerea declarațiilor pentru contribuțiile individuale privind asigurarea în sistemul asigurărilor pentru șomaj, în cel pentru pensie sau pentru sănătate sunt aceleași. În practică, lucrurile diferă foarte mult, în funcție de modul de organizare și chiar de pregătirea funcționarilor care înregistrează declarațiile.
Astfel, dacă la Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București erau câteva zeci de persoane, care se consiliau reciproc pentru a putea completa formularul și a-l depune la unicul ghișeu care funcționa în acest scop, la Casa de Pensii a Municipiului București, sute de oameni formau cozi de câțiva metri pe culoarele înguste, timpul de așteptare fiind în medie de o oră și jumătate, asta în condițiile în care personalul desemnat pentru primirea dosarelor a fost majorat de la patru la 16 persoane.
„Pun ștampila și gata”
Întrebați cum își explică faptul că la AMOFM cozile și timpii de așteptare sunt mai mici, oamenii au dat o singură explicație: „Acolo nu se uită nimeni. Pun ștampila și gata. Nu stă nimeni să verifice ce s-a completat”.
Mai mult, un tânăr care aștepta să depună declarația la Casa de Pensii reclama faptul că la AMOFM nu a putut nimeni să-i confirme că modul în care completase formularul era corect, funcționarii de la ghișeu precizându-i că nu sunt specialiști și că ei trebuie „doar să pună ștampila”.
Tot de la oamenii care stăteau la cozi am aflat că la AMOFM declarațiile pot fi depuse și de altcineva decât titularul, fără procură sau împuternicire.
„La AMOFM n-am fost eu. Am strâns toate declarațiile și s-a dus o colegă și le-a depus pe toate”, a declarat o tânără care aștepta de aproape o oră la rând la Casa de Pensii.
În plus, oamenii erau nervoși că nu puteau găsi formularul pentru asigurările de șomaj la sediul AMOFM, mulți dintre ei trebuind să facă drum întors acasă, pentru a-l descărca de pe site-ul instituției, sau la un xerox din zonă, dacă reușeau să împrumute de la altcineva un exemplar necompletat.
„Formularul nu e decât pe site. Mă duc să fac vreo 50 de exemplare și stau aici la colț să le vând. Să vezi ce de bani fac”, a spus un bărbat de aproape 40 de ani, în timp ce cobora scările instituției.
Întrebat dacă știe cât la sută din venit reprezintă contribuția pentru asigurările de șomaj, omul a recunoscut că habar nu are și că speră să fie cineva înăuntru care să-i spună câți bani trebuie să dea.
Pe ușa de la intrare și pe pereții din interior erau lipite afișe prin care oamenii erau informați că pot depune declarațiile și prin poștă, dar că instituția nu are deocamdată și un cont în care pot fi virați banii.
Contactată telefonic de MEDIAFAX, directorul interimar de la AMOFM, Adriana Iorga, a declarat că este la Ministerul de Finanțe unde un grup de lucru pune la punct, cu o zi înainte de termenul limită, procedurile pentru depunerea declarațiilor.
Personal suplimentat
La Casa de Pensii București, deși personalul a fost suplimentat, sute de oameni formau cozi de câțiva metri, la două etaje, la unul fiind camerele pentru depunerea dosarelor și la celălalt casieriile.
Oamenii erau nervoși pentru că nu știau ce trebuie să facă și pentru că nu aveau de la cine să afle, toți fiind trimiși să primească informații la două camere unde cozile erau atât de mari încât timpul de așteptare depășea o oră.
Reprezentanta Casei de Pensii București, Marie Jean Romanenco, a explicat că oamenii trebuie să pregătească un dosar care să conțină și o copie de pe buletinul titularului, procură sau împuternicire, dacă este necesar, certificat de înregistrare fiscală, pentru persoanele fizice autorizate, copie de pe decizia de impunere de la circa financiară unde este înregistrată persoana cu venituri suplimentare și declarație pe propria răspundere că deține venitul menționat în declarație.
În aceste condiții, personalul desemnat să înregistreze dosarele persoanelor care au venituri din drepturi de autor trebuia să verifice toate documentele primite și modul de completare a declarației.
La fel ca în cazul declarațiilor pentru asigurările de șomaj, și cele pentru pensii pot fi trimise prin poștă, casele de pensii de sector având deja deschise conturi în care pot fi virate sumele necesare, iar reprezentanții instituții făcând chiar recomandări în acest sens.
Oamenii care stăteau la rând au recunoscut că știau că pot trimite documentele prin poștă, dar au spus că au preferat să vină să le depună personal pentru a se asigura că au îndeplinit toate condițiile și că nu au probleme după aceea.
O altă dilemă a persoanelor care obțin venituri de natură profesională era contribuția de asigurări sociale de sănătate, discuțiile pe acest subiect fiind contradictorii și având aceeași concluzie: „o să mă duc și până acolo să mă lămuresc”.
Înștiințări
De altfel, reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) au recunoscut că primesc multe telefoane și că sunt persoane care vin până la sediul instituției pentru a afla dacă trebuie să completeze ceva.
La intrarea în instituție au fost lipite afișe prin care oamenii sunt înștiințați că, pentru veniturile de natură profesională, contribuția de asigurări sociale de sănătate se plătește la termenele stabilite prin Legea 25/2006, respectiv trimestrial, până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru, în cazul persoanelor fizice autorizate și anual, până la data de 25 a lunii ianuarie a anului următor celui pentru care se face plata, pentru persoanele care obțin venituri din drepturi de autor sau convenții civile.
Existența unor prevederi legislative clare, instruirea oamenilor din instituțiile implicate și transmiterea din timp a unor informații clare privind posibilitățile de depunere a documentelor ar fi evitat cozile, drumurile inutile și chiar prezența la ghișeu a unor funcționari publici care nu pot face mai mult decât să aplice o ștampilă.
Aurelia ALEXA, aurelia.alexa@mediafax.ro
