Consiliul Legislativ a recomandat Guvernului să reconsidere propunerea ca actele normative să fie completate sau abrogate înainte de intrarea în vigoare, arătând că proceduri de acest gen nu există în legile altor state europene și că prevederea ar trebui restrânsă doar la excepții, precum Codurile.
Într-un document înregistrat la 5 iunie, la două zile după adoptarea în Guvern a ordonanței de urgență prin care s-a decis că actele normative pot fi completate sau, după caz, abrogate și înainte de data intrării lor în vigoare, Consiliul Legislativ a transmis Executivului un document în care se referă în detaliu la această procedură.
Instituția a arătat că, de principiu, asupra unui act normativ nu se poate interveni legislativ decât după ce acesta a intrat în vigoare și că introducerea unei dispoziții conform căreia modificări, completări sau abrogări pot interveni și înainte ca actul normativ să intre în vigoare vine practic în contradicție cu primul principiu, anulându-l.
„Având în vedere că acțiunea în timp a unei norme juridice reprezintă perioada dintre data intrării în vigoare și data ieșirii din vigoare, rezultă că intervențiile legislative de natura modificării, completării și abrogării pot viza numai acte normative în vigoare. Relevăm faptul că, din consultarea legislației comparate, nu au fost regăsite soluții asemănătoare în legislațiile altor state europene care să permită intervenții legislative asupra actelor normative care nu sunt în vigoare. Dacă intenția inițiatorului vizează doar anumite acte complexe, gen coduri, pentru care intrarea în vigoare se face după o perioadă îndelungată, pe parcursul căreia, datorită schimbărilor pe plan economic, social sau politic s-ar impune intervenții asupra acestor acte, este necesară instituirea unei excepții referitoare doar la aceste cazuri. Pe cale de consecință, apreciem că soluția propusă ar trebui reconsiderată”, se arată în documentul obținut de MEDIAFAX.
În actul emis de Consiliul Legislativ este semnalată și existența unei discordanțe între preambul și conținutul actului normativ, în sensul că Guvernul particularizează în preambul „la noile coduri posibilitatea ca acestea să poată suferi intervenții legislative anterior intrării lor în vigoare”, în schimb în ordonanță se are în vedere toate actele normative, nu doar noile coduri.
Guvernul a decis, în ședința de miercuri, să își asume răspunderea în fața Parlamentului pentru Codurile Penal și Civil.
Executivul justifică posibilitatea de completare sau abrogarea unor acte normative înainte de intrarea în vigoare prin cazurile din ultimii ani, când, potrivit sursei citate, s-a constatat că unele documente adoptate, dar neintrate în vigoare nu pot fi aplicate în lipsa instrumentelor necesare sau nu mai reflectă nevoile societății.
Legislația în vigoare permite modificarea, completarea, abrogarea numai cu privire la actele normative intrate în vigoare.





