Conferința culturală cu genericul „Ceea ce ne desparte ne unește, ceea ce ne unește nu ne dezbină”

La sediul Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți a avut loc, pe 27 septembrie, conferința culturală cu genericul „Ceea ce ne desparte ne unește, ceea ce ne unește nu ne dezbină”.
Activitatea s-a circumscris proiectului „Bucovina unită prin limba și tradițiile ei”
Activitatea s-a circumscris proiectului „Bucovina unită prin limba și tradițiile ei” (ediția a II-a, 2014), proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al României prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
Asociația Forumul Bucovinenilor de Pretutindeni a invitat reprezentanți ai comunității românilor din Ucraina, studenți, bătrâni ai satului bucovinean, cunoscători de folclor, veterani, personalități publice remarcabile din mediul academic, primari, public doritor să participe la această activitate.
Tema conferinței culturale a vizat „Implicarea comunităților locale în identificarea și valorificarea mărturiilor vieții spirituale a satului românesc. Valorificarea mărturiilor legate de istoria românilor din regiunea Cernăuți”.
Printre cei care au participat la această conferință îi putem aminti pe reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuți, ministrul consilier Ionel Ivan, Olena Vereha, viceguvernator din cadrul Administrației Regionale de Stat Cernăuți, membri ai societăților românești din regiunea Cernăuți (Dumitru Covalciuc, Liviu Rusu, Octavian Bivolaru, Niculai Pavlenco…), profesorii Mircea Dăneasă și Roman Istrati din Suceava, viceprimarul comunei Dumbrăveni, Sorin Ababei, elevi, studenți și artiști.
Program artistic susținut de artiștii formației transfrontaliere „Bucovineanca”
Dumitru Covalciuc a spus că „veșnicia a început să moară la sat”, iar „țăranul nostru din Bucovina nu mai este ca altădată”. „Comunitate românească – a subliniat el – este împărțită în subcomunități de diferite confesiuni, care nu au nici o legătură între ele decât cea de a fi locuitori ai aceleiași regiuni sau ai aceleiași localități”. „Este foarte greu să scoatem o culegere de versuri folclorice – a accentuat el – deoarece, pe zi ce trece, dispar informatorii cântecului popular românesc, portul popular este menținut doar în biserică sau ici și colo, la câte o manifestare culturală sau religioasă”. Profesorul Pentilie Bilețchi, din Oprișeni – Cernăuți, și-a exprimat sentimentul de bucurie pentru faptul că „cei din diasporă nu au fost uitați de Statul Român”, adăugând că românii cernăuțeni „doresc o comunicare mai strânsă cu autoritățile române”.
Reprezentantul Administrației Regionale de Stat Cernăuți, Olena Vereha, a arătat că „este foarte bine atunci când sunt păstrate limba, cultura și tradițiile unei comunități” și a subliniat că „în prezent există o deschidere din partea autorităților regionale”.
Ca și la prima activitate din proiect, „Cunoașterea limbii și valorilor culturale bucovinene – Bucovina, izvor veșnic viu și sacru al datinilor strămoșești”, cei prezenți și promotorii proiectului au obținut informații cu privire la organizarea activităților culturale. S-a accentuat faptul că „educația școlară și cea extrașcolară sunt deosebit de importante și necesare pentru promovarea limbii, culturii și tradițiilor românești”.
Așa cum am aflat de la managerul proiectului, Gheorghe Hreniuc – secretarul general al Forumului Bucovinenilor de Pretutindeni, activitatea s-a încheiat cu un program artistic susținut de artiștii formației transfrontaliere „Bucovineanca”.