Comercianții nu vor putea cere furnizorilor taxe pentru deschiderea sau amenajarea magazinelor

Comercianții nu vor putea cere furnizorilor să acopere cheltuielile cu extinderea rețelei, amenajarea spațiilor de vânzare sau evenimentele de promovare a comercianților, iar relațiile dintre producători și retaileri trebuie stabilite prin contracte negociate între cele două părți. Prevederile fac parte din ordonanța de urgență aprobată miercuri de Guvern privind comercializarea produselor alimentare, realizată pe baza Codului de Bune Practici pentru comerțul cu produse agroalimentare, și care înlocuiește proiectul de lege pe aceeași temă trimis de Executiv în Parlament, la începutul lunii aprilie.
Ordonanța de urgență, care aduce modificări proiectului de lege trimis în Parlament, stabilește criterii mai stricte în privința relațiilor comerciale.
Documentul prevede că este interzis comercianților să impună furnizorilor de produse alimentare plata de servicii „care nu au legătură directă cu operațiunea de vânzare și care nu sunt cuprinse în costul de achiziție”.
Totodată, comerciantul nu are voie să solicite furnizorilor să nu vândă altor retaileri aceleași produse la un cost de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a cumpărat el însuși.
Suplimentar față de proiectul de lege, ordonanța precizează că „părțile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, să cumpere sau să vândă produse sau servicii de la sau către un terț”.
Actul normativ precizează și interdicția pentru comercianți de a oferi sau vinde produse în pierdere, la un preț egal sau inferior costului de achiziție, cu excepția situațiilor prevăzute de lege. Prevederea aduce modificări față de proiectul de act normativ anterior, în care se spunea că „vânzările cu preț redus se pot realiza și în pierdere, cu excepția situațiilor în care au un efect anticoncurențial”.
Totodată, raporturile comerciale dintre producători, distribuitori sau furnizori, pe de o parte, și comercianți, pe de altă parte, precum și cele dintre comercianții aflați la diferite niveluri ale lanțului de distribuție, trebuie să fie stabilite prin încheierea unui contract negociat în prealabil de către părți, care respectă legislația în vigoare și regulile stabilite de ordonanța de urgență.
Astfel, contractele în desfășurare ale căror termene și condiții nu respectă prevederile ordonanței trebuie modificate în cel mult 60 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.
Ordonanța modifică și termenele de plată pentru produsele alimentare vândute în baza contractelor dintre retaileri și furnizori.
Dacă proiectul de lege prevedea că termenele de plată nu pot depăși 20 de zile în cazul alimentelor proaspete și 45 de zile pentru restul produselor, de la data recepției mărfii, ordonanța spune că acestea nu pot trece de 14 zile pentru produsele proaspete și de 30 de zile pentru celelalte alimente.
Actul nornmativ mai face referire la faptul că delistarea unui furnizor trebuie notificată cu 60 de zile înainte, cu excepția situației în care scoaterea produselor din sortimentația retailerilor este cauzată de o culpă contractuală a furnizorului.
„Delistarea unilaterală obligă comerciantul la restituirea integrală a sumei de bani încasate de acesta pentru asumarea obligației contractuale privind listarea”, se mai arată în ordonanță.
Totodată, comerciantul poate refuza recepția produselor dacă nu sunt îndeplinite prevederile legale de vânzare, dar trebuie să notifice în scris motivul refuzului către furnizor, în termen de maxim 24 de ore. În cazul în care părțile convin prin contract ca recepția să fie făcută ulterior momentului livrării, furnizorul trebuie notificat în cel mult 48 de ore.
Contravențiile aplicate în cazul nerespectării prevederilor ordonanței de urgență ajung până la 100.000 de lei, în timp ce proiectul de lege stabilea amenzi de maxim 50.000 de lei.
Ordonanța precizează că reglementarea relațiilor dintre producători, distribuitori și comercianți se impune ca urmare a scăderii interesului mediului de afaceri de a investi în domeniul agroalimentar, dispariției de pe piață a micilor producători de produse agroalimentare care nu pot face față condițiilor impuse de marii comercianți și prețului produselor agroalimentare mai mare decât nivelul mediu european.
„Prezenta inițiativă legislativă va avea un efect pozitiv asupra tuturor participanților la actul de comerț din lanțul alimentar (producător, procesator, comerciant și consumator), printr-o echilibrare a raporturilor comerciale dintre furnizori și marile lanțuri de magazine”, se mai arată în ordonanță.
Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, a declarat, joi, că Guvernul a promovat miercuri o ordonață de urgență pe baza Codului de Bune Practici, după ce Parlamentul a întârziat adoptarea proiectului de lege pe aceeași temă, aprobat de Guvern la începutul lunii aprilie.
Producătorii și retailerii au semnat în luna iulie a anului trecut Codul de Bune Practici pentru comerțul cu produse agroalimentare, iar documentul a intrat în vigoare după ce Consiliului Concurenței a anunțat că nu încalcă legislația.
Deși Codul a intrat în vigoare anul trecut, producătorii au reclamat în mai multe rânduri că documentul nu a schimbat taxele și practicile marilor rețele de magazine și este nevoie de o lege în domeniu.
Ministerului Agriculturii a anunțat la finele lunii februarie că a convenit cu producătorii asupra unui proiect de act normativ care să transpună cele mai importante prevederi ale Codului. Reprezentanții retailerilor nu au fost însă prezenți la ultimele discuții și au anunțat ulterior că nu sunt de acord cu unele prevederi ale proiectului.