Foștii miniștri ai Economiei și Comunicațiilor Codruț Șereș și Zsolt Nagy au fost trimiși în judecată, luni, de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzați de aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a lui Ioan Codruț Șereș, fost ministru al Economiei și Comerțului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Gabor Kerekeș, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez, Michal Susak, cetățean ceh și Mustafa Oral, cetățean turc.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Codruț Șereș este acuzat și de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak și Mircea Călin Flore s-a reținut și comiterea infracțiunii de complicitate la spionaj.
Concret, în sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanță în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.
Anterior, pentru fapte similare, prin rechizitoriile nr. 222/D/P/2006 și 156/D/P/2007 au fost trimise în judecată și alte persoane.
Dată fiind calitatea de miniștri pe care Codruț Șereș și Zsolt Nagy o dețineau la data comiterii faptelor, cauza a fost trimisă Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Senatul a aprobat, în 26 august 2008, cererile de începere a urmăririi penale a senatorului PC Codruț Șereș în dosarele „Electrica Sud” și „Hidroelectrica”.
Procesul „privatizărilor” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzații Stamen Stanchev – consultant internațional, Mihai Dorinel Mucea – fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) și Mihai Radu Donciu – fost consilier al Ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului).
Stanchev, Mucea și Donciu au fost trimiși în judecată în 18 aprilie 2007. Anterior emiterii actului de sesizare a instanței de judecată, prin ordonanța din 4 aprilie 2007 s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe Șereș și Nagy și formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi miniștri.
Acuzele aduse altui consultant internațional, Vadim Benyatov, implicat în cazul privatizărilor, au fost disjunse, el plecând între timp România ca urmare a ridicării interdicției de a părăsi țara de către judecători.
În cadrul anchetei, procurorii au constatat că cetățeanul bulgar Stamen Stanchev „a acționat în calitate de consultant internațional al CSFB România (acesta fiind concomitent și consilier personal al președintelui companiei austriece OMV, ce deține pachetul majoritar de acțiuni al SC Petrom), iar obiectul interesului său l-a reprezentat facilitarea aprobării de către Guvernul român a unui act normativ privind achiziționarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflat în portofoliul Ministerul Economiei în favoarea unei persoane juridice, respectiv Asociația salariaților acestei companii române.
Această posibilitate de achiziționare era prevăzută în contractul de privatizare a fostei SNP Petrom SA, încheiat în 23 iulie 2004, între Ministerul Economiei și OMV, aprobat prin Legea 555/2004.
Potrivit procurorilor, întrucât salariații erau 55.000 la începutul anului 2005, se urmărea crearea unei posibilități ca în numele salariaților să acționeze o singură persoană, respectiv Liviu Luca, al cărui rol era să îi convingă pe salariați să-l împuternicească să le reprezinte interesele în fața Ministerului Economiei.
„Miza afacerii o constituia profitul imediat ce putea fi obținut de către cei interesați să manipuleze masa salariaților, ca urmare a diferenței dintre prețul fix al acțiunilor ce urmau a fi achiziționate de la MEC-OPSPI (0,0525 euro/acțiune, respectiv 2.158 lei/acțiune, valoare la care au fost cumpărate de OMV de la statul român) și valoarea de piață a acestora în perioada respectivă, care era cu mult mai mare”, arătau procurorii. De exemplu, la 8 iunie 2005, prețul de bursă era de 3.700 lei/acțiune Petrom cu perspective de creștere, conform aprecierilor economiștilor.
Obiectivul vizat pe de o parte de bulgarul Stamen Stanchev, iar de cealaltă parte de Liviu Luca era „potențialul câștig ce ar fi rezultat din valorificarea acțiunilor pe piață”.
Stanchev ar fi obținut un împrumut de la CSFB de 235 de milioane de euro, pentru achiziționarea acțiunilor.
Liderul PAS Petrom a mizat pe dezinteresul și lipsa de informare a majorității salariaților în domeniul pieței de capital și a obținut împuterniciri (și notariale) de a lua decizii cu privire la respectivele acțiuni.
În 24 mai 2005, între cele două părți interesate de promovarea actului normativ a fost încheiată o înțelegere prin care PAS Petrom a acordat exclusivitate pentru activitatea de consultanță și finanțare în vederea preluării pachetului de 8% din acțiunile Petrom consorțiului fromat din CSFB și firma J&T Private Equity NV Olanda (o firmă căpușă prin intermediul căreia urma să fie însușită o sumă importantă cu titlu de „consultanță”, de către gruparea reprezentată de Stanchev), afirmă procurorii. În acest scop, Stanchev s-ar fi folosit de relația cu ministrul Economiei Codruț Șereș.
În 29 iunie 2005, Codruț Șereș i-a raportat cetățeanului bulgar Stamen Stanhcev – în cadrul unei convorbiri interceptate la ora 22.15 – modul în care s-a dezbătut proiectul guvernamental privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom din portofoliul Ministerului Economiei, către Asociația salariaților (PAS).
În urma sesizării SRI, procurorii români au constatat că funcționarii ministeriali Dorinel Mucea și Mihai Donciu au promovat sistematic interesele lui Stamen Stanchev și Vadim Benyatov, „prin punerea la dispoziție a datelor relevante din domeniile strategice ale economiei naționale privând statul român de dreptul de a-și aplica strategia de privatizare”.
Totodată, procurorii îl acuză pe Șereș că, în perioada 2005 – 2006, în calitate de ministru al Economiei și de președinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud, „a contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale, care prin caracterul și importanța lor sunt de natură să pericliteze securitatea statului, privind societățile comerciale din domeniul strategic al economiei aflate în portofoliul Ministerului Economiei și OPSPI, precum și din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României”.
În cazul Hidroelectrica, Codruț Șereș este acuzat de procurori că ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii societății, că nu ar fi sesizat autoritățile referitor la aceste fapte și că nu ar fi luat măsurile impuse de funcția de ministru al Economiei. Prin aceste activități, Șereș ar fi periclitat Sistemul Energetic Național și, în consecință, ar fi subminat economia națională, susțin procurorii.
Procurorii susțin că, în calitate de ministru al Economiei, Codruț Șereș ar fi sprijinit, în 2006, asociația constituită în 2002 de către persoanele aflate la conducerea SC Hidroeletrica SA. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dispus, în 3 aprilie 2007, începerea urmăririi penale față de Șereș și față de alte opt persoane din conducerea SC Hidroelectrica SA și a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), rezoluția fiindu-le adusă la cunoștință în perioada 11 – 13 aprilie 2007.
Scopul asociației a constat în reorientarea activității SC Hidroelectrica SA pentru facilitarea unor societăți comerciale private în scopul obținerii de contracte de furnizare de energie electrică în mod preferențial care ar fi condus la obținerea de foloase injuste, respectiv satisfacerea unor inetrese de grup, potrivit procurorilor.
Membrii grupului sunt acuzați că ar fi încheiat contracte de retehnologizare a unor grupuri hidroenergetice la prețuri supraevaluate, că nu ar fi activat clauza de forță majoră în situații de calamități naturale pentru contracte de furnizare a energiei electrice, că ar fi cauzat prejudicii prin vânzarea către unele firme private la prețuri mici a energiei cumpărate cu prețuri mari de la anumiți furnizori și că ar fi încheiat anumite contracte cu încălcarea unor dispoziții legale.
