Coaliția „Opriți Codurile!” susține că atât „cetățeanul” Traian Băsescu, cât și Iulian Urban ar putea fi condamnați, în virtutea proiectului de Cod penal aflat în prezent în dezbatere publică, la pedepse de maximum cinci ani, pentru instigare și, respectiv, comunicare de informații false. „Coaliția «Opriți Codurile!» atrage atenția asupra faptului că cetățenii Iulian Urban și Traian Băsescu încalcă noul Cod penal înainte chiar de intrarea acestuia în vigoare. Cei doi se fac vinovați de difuzarea de informații false de natură a pune în pericol statul de drept”, se arată într-un comunicat de miercuri al Coaliției.
Reprezentanții Coaliției susțin, în comunicatul semnat de Mircea Toma, liderul Agenției de Monitorizare a Presei, că „cetățeanul” Iulian Urban (senator PDL, n.r.) „încearcă să promoveze ideea consultării publice, comunicând pe blogul personal informații false conform cărora societatea civilă ar fi fost consultată cu privire la prevederile proiectului de Cod civil”.
Conform aceluiași document, „cetățeanul” Traian Băsescu, „prin comunicatul transmis de la înălțimea instituției președinției, comite un act de instigare la nerespectarea legii”.
„Traian Băsescu cere imperios președinților partidelor de guvernământ și președintelui Senatului să grăbească activitatea parlamentarilor în ceea ce privește procedura de urgență a votării codurilor, deși este conștient de faptul că aceste proiecte nu au parcurs proceduri cerute de lege până a ajunge la Parlament. Este, totodată, îngrijorătoare presiunea morală exercitată de președinte prin asocierea chestiunii dosarelor la subiectul codurilor”, apreciază Coaliția „Opriți Codurile!” în comunicatul citat.
Autorii documentului susin că, marți, cu ocazia participării sale la o ceremonie organizată de o revistă, Traian Băsescu „făcea lobby pentru promovarea codurilor, chiar dacă știe că cetățeanul a fost desconsiderat și ignorat atunci când au fost formulate proiectele de coduri”.
„În cazul în care ar fi votate codurile, pentru faptele amintite mai sus, atât cetățeanul Băsescu, cât și cetățeanul Urban ar fi pasibili de o pedeapsă de până la cinci ani”, conchid autorii comunicatului.
Aceștia își argumentează susținerile arătând că articolul 400 din proiectul Codului penal, referitor la comunicarea de informații false, prevede că a comunica sau a răspândi, prin orice mijloace, „știri, date sau informații false ori documente falsificate, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoare de la unu la cinci ani”.
Articolul 365 din proiect, referitor la instigarea publică, stipulează că fapta de „a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârșească infracțiuni, se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă, fără a se putea depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea la săvârșirea căreia s-a instigat”. Conform aceluiași articol, însă, dacă fapta este comisă de un funcționar, pedeapsa este închisoarea de la unu la cinci ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Coaliția „Opriți Codurile” este formată din circa 30 de organizații nonguvernamentale și asociații profesionale de media și are drept scop anularea procedurilor legislative realizate până în prezent în legătură cu codurile Civil, Penal, de Procedură civilă și de Procedură penală. Membrii coaliției își doresc ca înainte de a fi supuse adoptării, cele patru acte normative să facă obiectul unei dezbateri publice reale, conform Legii transparenței.
Reprezentanții acestei coaliții au discutat pe tema codurilor juridice cu președintele Traian Băsescu, cu președintele Senatului Mircea Geoană și cu reprezentanți ai comisiilor parlamentare care le dezbat.
Coaliția de organizații neguvernamentale „Opriți Codurile!” a dat în judecată, în 13 aprilie, Executivul și Ministerul Justiției, în acțiunea depusă la Curtea de Apel București acuzând cele două instituții de încălcare a legii transparenței în adoptarea proiectelor celor patru coduri, procesul urmând să înceapă în 22 mai la Curtea de Apel București.
În cererea de chemare în judecată depusă la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel București, ONG-urile acuză Executivul de încălcare a legii transparenței, dar și a Legii 24/2000 care reglementează tehnica legislativă, reprezentanții organizațiilor spunând că adoptarea codurilor prin hotărâri de Guvern s-a făcut fără existența unor avize.
Pe lânge cele două legi, ONG-urile au mai reclamat și încălcarea mai multor hotărâri de Guvern conținând prevederi tehnice.
