Numărul petițiilor legate de cazuri de discriminare s-a dublat anul trecut față de 2006, ajungând la mai mult de 800, iar criteriile cel mai des invocate de reclamanți sunt etnia și handicapul, a declarat, joi, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba Ferenc. Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a precizat, joi, la prezentarea sondajului „Percepții și atitudini ale populației României față de fenomenul de discriminare”, că în 2007 s-a dublat numărul petițiilor pentru soluționarea unor cazuri de discriminare primite de CNCD, acesta ajungând la 836.
Dintre acestea, 546 au fost soluționate și au fost acordate 64 de sancțiuni, în principal amenzi sau avertismente. Criteriul de discriminare cel mai des invocat de reclamanți a fost etnia, urmat de handicapul fizic sau psihic.
Potrivit sondajului de opinie, prezentat într-o conferință de presă de joi de sociologul Diana Munteanu, CNCD, ca „instituție centrală cu rol în prevenirea și combaterea discriminării” este cunoscută de 63 la sută dintre respondenți, dar alte instituții se bucură de notorietate mai mare (sindicatele – 94 la sută, Protecția Consumatorului – 92 la sută, Consiliul Național al Audiovizualului – 84 la sută). Majoritatea celor care sunt la curent cu activitatea CNCD știu despre această instituție din mass-media, dar ea nu se bucură de mare încredere din partea publicului (doar 20 la sută din respondenți au încredere în CNCD), deoarece oamenii nu au suficiente informații despre ea.
Sondajul și-a propus, în principal, să surprindă fenomenul de discriminare prin prisma percepției publicului. Astfel, întrebările din chestionar s-au concentrat pe patru dimensiuni: percepțiile privind fenomenul de discriminare, opiniile populației privind persoanele cu caracteristici sociale și biologice diferite, dimensiuni ale fenomenului de discriminare și gradul de cunoaștere a instituției specializate în combaterea discriminării (CNCD).
Întrebați care sunt problemele majore de pe agenda publică, peste 80 la sută dintre cei intervievați au menționat prețurile ridicate, corupția, infracționalitatea, sănătatea, discriminarea fiind ultima pe listă.
În ceea ce privește evoluția fenomenului de discriminare după aderarea României la UE, realizatorii sondajului au constatat că în mediul urban populația este de părere că acesta este la fel și după 1 ianuarie 2007 (57 la sută), în vreme ce locuitorii din mediul rural nu și-au format o opinie despre aceasta sau cred că ea s-a diminuat.
Din punct de vedere al setului de valori morale, deși peste 70 la sută dintre respondenți au considerat că acestea sunt importante sau foarte importante, majoritatea acestora plasează pe ultimul loc valorile ce țin de toleranță și diversitate.
„Deși respectul pentru ceilalți oameni se situează pe primul loc ca frecvență a mențiunilor, această valoare nu se asociază întotdeauna și cu respectul față de cultura și tradițiile altor popoare: patru la sută dintre cei care afirmă că respectul pentru ceilalți oameni este important sau foarte important consideră că respectul pentru cultura și tradițiile altor popoare este puțin sau deloc important, iar 16 la sută dintre aceștia îl poziționează în zona neutră – nici important, nici neimportant”, subliniază cercetarea.
Patruzeci la sută dintre persoanele care consideră egalitatea dintre femei și bărbați importantă sunt de părere că femeile sunt discriminate în societate, iar 22 la sută dintre femeile participante la sondaj cred că bărbații sunt favorizați. Domeniile în care femeile se simt discriminate sunt, mai ales, accesul pe piața muncii și dreptul la timp liber.
Aproape 30 la sută dintre respondenți au mărturisit că s-au simțit discriminați în ultimii doi ani, în special pe piața muncii, în ceea ce privește accesul la bunuri, servicii și locuri publice, dreptul la demnitate umană sau dreptul la justiție.
Vârsta este, de asemenea, un criteriu de discriminare, însă nu este direcționat strict către cei tineri sau către cei în vârstă.
„Dintre cei care consideră că au fost discriminați din cauza vârstei, 45 la sută au fost tratați diferit de o persoană mai tânără, iar 47 la sută de o persoană mai în vârstă”, arată sondajul.
Printre observațiile cercetării se numără și faptul că persoanele infectate cu HIV/SIDA și persoanele cu handicap sunt cele mai discriminate grupuri, mai ales la angajare sau la locul de muncă, în locurile publice și la școală. Romii sunt, de asemenea, discriminați adeseori la angajare sau la locul de muncă.
Persoanele infectate cu HIV/SIDA nu ar trebui să învețe în clase separate în școli (susțin 43 la sută dintre respondenți) și nu ar trebui să li se interzică accesul la transport în comun (au spus 64 la sută dintre intervievați). Totuși, 53 la sută dintre persoanele care au răspuns la întrebările din chestionar nu ar accepta să aibă prieteni apropiați infectați cu HIV/SIDA și 39 la sută nu i-ar accepta la locul de muncă.
Homosexualitatea este și ea percepută ca fiind un lucru rău de 68 la sută dintre respondenți, iar din rândul acestora 36 la sută consideră că relațiile homosexuale ar trebui sancționate, în special prin interzicerea unor drepturi. De asemenea, 56 la sută dintre intervievați consideră că homosexualilor ar trebui să li se interzică organizarea de evenimente publice, iar 36 la sută nu vor ca aceștia să mai apară în emisiuni TV.
În ceea ce privește stereotipiile, românii, maghiarii, chinezii și evreii sunt priviți ca având mai multe trăsături pozitive, arabii și Martorii lui Iehova sunt asociați în aceeași măsură cu trăsături pozitive și negative, iar romii și africanii sunt asociați mai mult cu trăsături negative.
Sondajul a fost realizat de Gallup Organization România, fiind intervievate 1.200 de persoane, cu vârsta de 18 ani și peste, din toată țara, atât din mediul urban, cât și din cel rural. Ancheta s-a desfășurat în perioada 27 iunie – 7 iulie 2008.
Realizarea sondajului a costat aproximativ 25.000 de euro, potrivit președintelui CNCD, iar executarea s-a făcut prin achiziții publice prin licitații electronice.
