Cartel Alfa Cluj va face denunțuri penale împotriva premierului Emil Boc, a ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, și a Guvernului pentru nerespectarea legii și a sentințelor judecătorești irevocabile privind salarizarea grefierilor, în cazul în care nu se vor rezolva aceste probleme. Președintele Cartel Alfa Cluj, Grigore Pop, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că sindicaliștii vor reclama această situație și forurilor europene, inclusiv CEDO.
„Din cauza faptului că Guvernul României nu respectă legile din România și sentințele judecătorești irevocabile, noi, ca și sindicat, suntem obligați să ne adresăm forurilor europene, inclusiv la CEDO, pentru a ne primi drepturile salariale pentru membrii noștri de sindicat din Federația «ProJust», a lucrătorilor din instanțele de judecată”, a afirmat Pop.
Pop a precizat că în cazul în care problema grefierilor nu se va rezolva „vor fi făcute denunțuri penale împotriva Guvernului, a ministrului Justiției și a premierului pentru nerespectarea sentințelor judecătorești și a legii care sunt obligatorii pentru toți cetățenii din România”.
Pop a explicat că a fost declanșat conflictul de muncă în cadrul instanțelor pentru plata unor sporuri încă din anul 2008, în baza unor acte normative care stipulau eșalonarea plăților restante începând cu luna octombrie 2008, dar care nu au fost respectate.
„S-a stabilit o tranșă de 40 la sută din sumă în octombrie, 30 la sută în martie 2009, iar restul în octombrie 2009. Dar în octombrie anul trecut s-au dat doar 30 la sută, iar în martie nimic”, a explicat liderul Cartel Alfa Cluj.
El a susținut că este vorba despre o „discriminare” a grefierilor în primul rând, pentru că alte categorii de angajați din sistemul de Justiție au primit sumele care li se cuveneau.
Angajații din personalul auxiliar al instanțelor au protestat, în ultimele zile, în mai multe orașe din țară, cerând plata sporului de 50 la sută din salariu, conform deciziilor judecătorești obținute în acest sens.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit, joia trecută, cu reprezentanții Federației „Projust” în legătură cu nemulțumirile personalului auxiliar și conex din justiție legate de drepturile salariale și care au dus la declanșarea protestelor la instanțe.
În urma întâlnirii s-a stabilit că, deocamdată, își vor primi drepturile salariale cei care le-au obținut prin hotărâri judecătorești irevocabile, însă, potrivit protestarilor, aceasta nu este o soluție mulțumitoare, deoarece aceste drepturi sunt stabilite printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru toți angajații din rândul personalului auxiliar.
Ministrul Cătălin Predoiu a emis un ordin prin care doar grefierilor care au hotărâri judecătorești executorii prin care li se recunoaște plata sporului de 50 la sută pentru risc și suprasolicitare neuropsihică să li se acorde acest spor, măsură pe care grefierii o consideră discriminatorie.
Aproximativ 400 de membri ai Federației „Projust” au pichetat, luni, sediul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC) și au cerut demisia lui Cătălin Predoiu, nemulțumiți de eșalonarea drepturilor salariale restante ale personalului auxiliar și conex din cadrul instanțelor judecătorești.
Potrivit Federației „Projust”, afiliată la CNS „Cartel Alfa”, reprezentând personalul auxiliar de specialitate și personalul conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, prin OUG 75/2008 drepturile salariale ale personalului din justiție pot fi plătite în trei tranșe, în decurs de 18 luni.
Sindicaliștii susțin că, dacă prima tranșă a fost achitată, deși cu o întârziere de câteva zile față de data prevăzută în actul normativ, în luna septembrie 2008, a doua tranșă, care trebuia să vină în data de 10 martie 2009, nu a mai fost achitată. Mai mult, potrivit acestora, nu există niciun comunicat oficial al Ministerului Justiției referitor la deblocarea situației.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, le-a comunicat, luni, sindicaliștilor din justiție că cea de-a doua tranșă a drepturilor salariale restante nu poate fi plătită pentru că aceasta ar pune în pericol acordul încheiat de România cu Fondul Monetar, iar sindicaliștii au amenințat cu deschiderea conflictului de muncă.
