Cine poate spune că are o conștiință curată?

Omul care are conștiința curată va putea trece liniștit pragul veșniciei ‒ moartea trupească. Un asemenea om va putea spune liniștit, împreună cu dreptul Simeon: „Acum slobozește, Doamne, pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace” (Luca 2, 29).
Dar a cui conștiință poate fi cu adevărat liniștită? A celui ce s-a străduit să viețuiască cu adevărat creștinește, a fost fiu ascultător al Bisericii, s-a împăcat cu Dumnezeu și cu oamenii, s-a pregătit de moarte prin Taina Pocăinței, care înlătură povara păcatelor ce apasă conștiința, și a gustat Trupul și Sângele lui Hristos în Taina Împărtășaniei.
Având credință vie în acest adevăr, creștinul nu numai că nu se va teme de moarte, dar o va întâmpina chiar cu bucurie atunci când ea va veni la el. Această credință vie în existența după moarte a vieții veșnice și fericite a însuflețit mulțimea nenumărată a mucenicilor în primele veacuri ale creștinismului și a făcut ca moartea să fie pentru ei cel mai îmbucurător fapt, în ciuda chinurilor lor cumplite.
(Arhimandrit Chiril Pavlov, Lauda Maicii Domnului, Editura Egumenița, Galați, 2012)