Cercetarea științifică pe minor sau persoana lipsită de discernământ a fost introdusă în noul Cod civil, care prevede că aceasta este justificată fie pentru salvarea vieții minorului, fie pentru progresul medicinei. Articolul 71 din noul Cod civil stabilește că: „Intervențiile în scop de cercetare științifică asupra unui minor sau asupra unei persoane lipsite de discernământ din cauza unui handicap, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv se pot efectua, în condițiile legii, numai cu consimțământul reprezentantului, al ocrotitorului său legal sau, după caz, al mandatarului ori curatorului. Refuzul minorului sau al persoanei lipsite de discernământ împiedică efectuarea acestor operații”.
Această prevedere dă drept minorului sau unei persoane lipsite de discernământ să ia o decizie în cazul efectuării acestor operații. Totodată, potrivit acestui articol, un minor sănătos, dacă are consimțământul ocrotitorului său legal, poate fi obiectul unei intervențiile în scop de cercetare științifică.
O altă problemă se referă la faptul că legea nu precizează clar cine stabilește dacă sunt îndeplinite condițiile efectuării intervenției, respectiv beneficiul asupra sănătății, riscul acesteia sau contribuția la dezvoltarea științei medicale.
Apoi, articolul următor prevede că intervențiile în scop de cercetare științifică pot fi efectuate numai dacă nu există o altă metodă cu efecte comparabile, dacă riscurile pentru persoana în cauză nu sunt disproporționate în raport cu avantajele posibile ale cercetării și dacă intervenția este acceptabilă din punct de vedere științific și al eticii medicale.
De asemenea, articolul 73 stipulează că intervențiile în scop de cercetare științifică asupra unui minor sau a unei persoane lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar se pot efectua numai dacă „rezultatele previzibile sunt de natură fie să aducă un beneficiu real și direct sănătății sale, fie să contribuie în mod semnificativ și cu un risc minim pentru persoana în cauză, la dezvoltarea științei medicale”.
Aceste prevederi reglementează intervențiile în scop de cercetare științifică, dar nu exclus posibilitatea de a face experimente pe minor sau pe cel lipsit de discernământ în beneficiul ocrotitorului său legal.
Articolul 70 reglementează, de asemenea, diferit, în sensul că dă posibilitatea copilului care a împlinit 14 ani să poată consimți singur la efectuarea intervențiilor în scop terapeutic.
„Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani poate consimți singur la efectuarea intervențiilor în scop terapeutic. Cu toate acestea, este necesar și consimțământul părinților sau, după caz, al ocrotitorului legal, precum și autorizarea instanței tutelare dacă intervenția în scop terapeutic prezintă un risc serios pentru sănătatea minorului ori dacă aceasta ar putea avea efecte grave și ireversibile”, se arată în punctul 2 din acest articol.
Și în acest caz, riscul operației rămâne la latitudinea unei persoane neidentificate și care poate fi aceeași cu cel care propune intervenția, fără să fie specificat cine este autorizat să aprecieze gravitatea bolii.
Pe de altă parte, aceste prevederi vin în contradicție cu Legea transplantului, care interzice cu desăvârșire prelevarea de organe sau țesuturi de la minori sau persoane lipsite de discernământ.
Directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant, Victor Zota, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că este interzisă cu desăvârșire prelevarea de organe sau țesuturi, cu excepția celulelor stem hematopietice, de la minori în viață.
Parlamentarii au eliminat din proiectul de Cod civil prevederea că instanța tutelară va putea autoriza efectuarea operațiilor în scop de cercetare științifică dacă persoanele al căror consimțământ e cerut de lege sunt în imposibilitate de a-și exprima voința sau refuză nejustificat să-și dea acordul
Potrivit textului eliminat, miercuri, de membrii subcomisiei parlamentare care dezbate Codul civil și Codul de procedură civilă, autorizarea ar fi urmat să se facă la cererea persoanei interesate.
Președintele subcomisiei, deputatul PDL Daniel Buda, a declarat că această prevedere a fost eliminată deoarece parlamentarii juriști au considerat că aceasta nu este conformă cu preceptele morale ale societății românești.
„Nu putem accepta, în momentul de față, în România, să existe posibilitatea de a efectua cercetări, fie și medicale, pe acele persoane care nu pot să își exprime consimțământul. Nu putem să lăsăm la dispoziția altor instituții, chiar la dispoziția instanței, o astfel de aprobare într-o astfel de direcție”, a afirmat el.
Pe de altă parte, Buda a spus că senatorii și deputații din comisie vor elimina orice altă prevedere care este „dincolo de a putea fi acceptată de societate”, deputatul argumentând că noul Cod civil va trebui să reflecte și „o anumită stare, o anumită evoluție a societății”.
„Toate derapajele care vor fi întâlnite în Cod, deși nu cred că vor fi foarte multe, le vom elimina fără niciun fel de problemă”, a subliniat el.
Buda a declarat că se bucură foarte mult pentru faptul că în comisie „nu se discută absolut deloc din punct de vedere politic, ci este o discuție eminamente din punct de vedere juridic”.
Proiectul privind Codul civil a fost aprobat, miercurea trecută, de Guvern, după ce în urmă cu două săptămâni au fost avizate de către Executiv Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.
Documentele sunt transmise Parlamentului, iar Guvernul intenționează să își asume răspunderea în luna mai pentru aprobarea acestora.
