Salariile propuse pentru șeful statului, președinții celor două Camere ale Parlamentului, președinții instanței supreme și Curții Constituționale sunt de 9.000 lei, fiind pe poziția cea mai înaltă în grila de salarizare, cu coeficientul maxim de 15, potrivit unui document obținut de agenția MEDIAFAX.
Potrivit grilei de salarizare propuse în proiectul Legii salarizării unitare a bugetarilor, pentru autoritatea Executivă, cea Legislativă și cea Judecătorească, pe prima poziție sunt șeful statului, președinții Senatului și Camerei Deputaților, președintele instanței supreme și cel al Curții Constituționale. Aceștia ar urma să primească 9.000 de lei, reprezentând coeficientul maxim, de 15, înmulțit cu salariul minim brut, care în prezent este de 600 de lei.
Pe poziția a doua este primul ministru, cu coeficientul 14,5 (8.700 de lei), urmat de vicepreședinții Camerelor Parlamentului, cu coeficient 14 (8.400 de lei) și de vicepreședintele instanței supreme, cu 14,3 (7.980 lei).
Pe poziția a treia este viceprim-ministrul, cu coeficientul 14 (8.400), urmat de secretarii și chestorii Senatului și Camerei Deputaților, coeficient 13,7 (8.220 de lei) și de președinte de secție la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu coeficient 12,75 (7.650 lei).
Următoarea poziție în grilă este ocupată de funcția de ministru de stat, cu coeficientul 13,85 (8.310 lei), urmată de președinții Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,7 (8.220 lei) și de cea de judecător de Înaltă Curte, cu 12,25 (7.350 lei).
Pe poziția a cincea se află funcția de ministru, cu coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmată de liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, cu 13,2 (7.920 lei) și de cea de procuror general al României, cu 12,75 (7.650 lei).
Pe poziția a șasea se clasează ministrul delegat, cu un coeficient de 13,7 (8.220 lei), urmat de vicepreședinții Comisiilor permanente din Parlament, cu 13,1 (7.860 lei) și de prim-adjunctul procurorului general, cu 12,25 (7.350 lei).
Următoarea poziție în grilă este ocupată de funcția de secretar de stat membru al Guvernului, cu coeficientul 13 (7.800 lei), urmată de cea de secretari ai Comisiilor permanente din Parlament, cu 13 (7.800 lei) și de cea de adjunct al procurorului general al României.
Pe poziția a opta este funcția de secretar de stat, cu coeficient 12,95 (7.770 lei), urmată de cele de senator și de deputat, cu 12,95 (7.770 lei) și de cea de consilier al procurorului general.
Pe poziția a noua este funcția de subsecretar de stat, cu un coeficient de 12,5 (7.500 lei), urmată de cea de procuror șef secție de Parchet de Înaltă Curte, cu 11,45 (6.870 lei) și de cele de adjunct de procuror șef de secție, de procuror șef serviciu de Parchet de Înaltă Curte, de procuror șef birou în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru un procuror cu grad de Parchet de Înaltă Curte este propus un coeficient de 10,10 (6.060 lei), la fel cu funcția de președinte de Curte de Apel și de procuror general de Parchet de Curte de Apel.
Pentru un judecător de Curte de Apel și un procuror de Parchet de Curte de Apel, coeficientul propus este de 9,5 (5.700 lei), același coeficient fiind propus și pentru funcția de președinte de Tribunal.
Pentru un procuror șef de birou de Tribunal este propus un coeficient de 9,25 (5.550 lei), iar pentru judecător și procuror cu grad de Tribunal este propus un coeficient de 9 (5.400 lei).
Potrivit unei note a grupului de lucru, salariul magistraților cuprinde indemnizația de membru CSM, 25 la sută din indemnizația judecătorilor cu grad de instanță supremă; majorare de indemnizații la președintele și judecătorii de la Curtea Constituțională, de 15 la sută; majorare indemnizație funcție de vechime (maxim 30 la sută), spor condiții deosebite de muncă, de 15 la sută, spor de vechime, de 25 la sută.
