Curtea Constituțională a decis, marți, că este neconstituțională eșalonarea plății sumelor prevăzute de OUG 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.
Potrivit Curții este neconstituțional articolul III din OUG 75/2008 care prevede: „(1) Plata sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sistemul justiției, se va realiza, eșalonat, în termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, modalitatea de eșalonare fiind stabilită prin ordin comun al ministrului Justiției, ministrului Economiei și Finantelor, președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (2) Ordinul prevăzut la alin. (1) se emite în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgență și va fi comunicat executorilor judecătorești, precum și trezoreriei ori instituției bancare unde debitorii au deschise conturi”.
De asemenea, excepția admisă marți de judecătorii Curții Constituționale se referă și la articolele 1-5 din Ordonanța 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii.
„Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă”, potrivit articolului 1, iar articolul 2, care a fost declarat neconstituțional, arată că, „dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de șase luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată”. Potrivit articolului, „acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”.
Articolul 3 prevede că, în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la articolul 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.
Articolul 4 reglementează că „(1) ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii; (2) virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale”.
Potrivit articolului 5, creditorul și debitorul pot conveni asupra altui termen decât cel prevăzut la articolul 2, precum și asupra unor alte condiții de îndeplinire a oricăror obligații stabilite prin titlul executoriu.
OUG 75/2008 a mai fos supus controlului constituțional, în 21 ianuarie, Curtea Constituțională admițând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.
Aceste articole se refereau la acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat și alte categorii de personal din sistemul justiției.
Excepția fusese ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casație și Justiție în unsprezece spețe privind drepturile salariale.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, afirma că Ordonața 75/ 2008 a fost doar un pas pentru a rezolva criza bugetară la Ministerul Jusrtiției, fiind impusă de „impactul neașteptat și de amploarea fenomenului care ar fi dus la blocarea întregului sistem judiciar românesc”.
Între timp, Curtea Constituțională a statuat că este ilegal ca instanțele să acorde drepturi salariale, neținând cont de lege, deoarece se substituie puterii Legislative și crează „sisteme de salarizare paralele” celor stabilite prin acte normative.
