Curtea Constituțională (CC) a decis, miercuri, cu majoritate de voturi, că modificările la Legea CSM privind numirile în funcții a procurorilor șefi sunt neconstituționale. Curtea a examinat, în ședința de miercuri, sesizarea asupra neconstituționalității Legii pentru modificarea și completarea articolului 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, sesizare înaintată de 59 de deputați, în cadrul controlului anterior promulgării legii, potrivit prevederilor Constituției, se arată într-un comunicat al CC.
Modificarea legii vizează, în esență, procedura de numire funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), respectiv procedura de revocare din aceste funcții de conducere.
„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a constatat că legea este neconstituțională, întrucât varianta adoptată de Senat (în calitate de Cameră decizională) a fost dată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare, în sensul nerespectării principiului constituțional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de articolul 61 aliniatul (2) din Legea fundamentală”, potrivit deciziei CC.
Întreaga argumentație reținută în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
Senatul a aprobat, în 16 septembrie, modificarea Legii 303/2004, prin care procurorii șefi ai DNA, DIICOT și PICCJ, precum și adjuncții lor, nu mai sunt numiți de președintele țării, ci de plenul CSM, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul secției de procurori a CSM.
Plenul Senatului a aprobat, marți, cu 78 de voturi „pentru” și 46 de voturi „împotrivă”, propunerea de modificare a Legii 303/2004 privind Statutul magistraților, inițiată de senatorul PC Rodica Stănoiu și deputatul PSD Florin Iordache, și completată în Comisia juridică a Senatului.
Potrivit noului proiect de lege, „procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”.
Anterior, Legea 303/2004 prevedea că numirile acestor procurori se dispuneau de către președintele României, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Actul normativ prevede că revocarea din funcțiile deținute de către acești procurori se face de către plenul CSM, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul Secției de procurori a CSM.
Persoanele propuse pentru aceste funcții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele două condiții: să facă parte dintre procurorii care au o vechime de minimum zece ani în funcția de procuror sau judecător și să dețină gradul profesional funcției de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, ori parchetelor de pe lângă curțile de apel, sau funcției de judecător în cadrul ICCJ ori curților de apel.
Numirea procurorilor se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Liderul senatorilor democrat-liberali, Constantin Gheorghe, anunța atunci că PDL va contesta la Curtea Constituțională modificarea adusă de Senat legii Statutului magistraților.
El susținea că în proiectul adoptat de Senat „există elemente clare de neconstituționalitate”.
