„Cartel Alfa” sesizează, luni, Avocatul Poporului în vederea atacării la Curtea Constituțională (CC) a OUG privind numirea politică a șefilor de deconcentrate, a declarat liderul federației, Bogdan Hossu. Președintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat că, luni, „va lansa întrebarea oficială către autorități” așteptând un răspuns, în termen de 30 de zile și în funcție de acesta va ataca în instanță Ordonanța de Urgență 37/2009.
„Vom sesiza astăzi (luni – n.r.) Avocatul Poporului și cerem autorităților să declare ca această ordonanță să fie neconstituțională, iar peste trei săptămâni vom face o plângere la Organizația Internațională a Muncii făcând referire la Convenția 81 privind Inspecția muncii care nu poate fi subordonată politic. Această ordonanță reprezintă o subordonare cu tentă politică și va avea consecințe grave pe piața muncii, deoarece un inspector numit politic nu va da ordin să-i fie controlată propria unitate, iar asta va duce la mafie. Cerem ca Inspecția Muncii să nu fie cuprinsă în această ordonanță”, a zis Hossu.
Liderul „Cartel Alfa” a precizat că această ordonanță nu are nimic de a face cu descentralizarea și că Guvernul trebuia să pună în dezbatere publică acest act normativ înainte de aprobare. Totodată, acest act trebuia discutat și în Consiliul Economic și Social. Legislația în acest sens a fost însă încălcată, a declarat Hossu.
Confederația „Cartel Alfa” va ataca în contencios administrativ ordonanța privind deconcentratele, apoi va cere atacarea actului normativ la Curtea Constituțională (CC), urmând ca în două săptămâni să sesizeze și Organizația Internațională a Muncii, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hossu.
Și liderul Sindicatului Național al Funcționarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, a anunțat că va sesiza Avocatul Poporului în vederea atacării la Curtea Constituțională a OUG privind numirea politică a șefilor de deconcentrate.
Ordonanța de urgență care modifică procedurile de conducere a serviciilor deconcentrate a fost publicată în Monitorul Oficial miercuri seara și prevede desființarea posturilor de conducere din aceste servicii în termen de 32 zile.
Actul normativ prevede schimbarea șefilor de servicii deconcentrate subordonate Ministerelor Sănătății, Culturii, IMM, Muncii, Tineretului și Sportului, Finanțelor, Agriculturii, Mediului, Secretariatul General al Guvernului, Economiei și Comunicațiilor, incluzând astfel direcții și case de sănătate publică, direcții de muncă, secții județene ale Gărzii Financiare, direcții agricole.
Pentru serviciile publice deconcentrate, vor fi înființate funcții de director coordonator și director coordonator adjunct, în care numirile vor fi decise pe baza unui proiect de management redactat pe o perioadă de maximum patru ani, prin care să fie propuse soluții de rezolvare a problemelor din domeniu. Va fi încheiat și un contract de management, tot pentru maximum patru ani, cu indicatori de performanță.
Ordonanța de schimbare a conducerii deconcentratelor nu a fost prezentată societății civile și ONG înaintea adoptării, iar procedura va fi aplicată și pentru hotărârea privind contractul noilor șefi, lipsa transparenței fiind justificată de autorități prin „evitarea atingerii interesului public”.
Ordonanța de urgență care permite schimbarea conducerii serviciilor deconcentrate a fost aprobată, miercuri, de Executiv, iar hotărârea privind modelul-cadru al contractului de management urmează să primească avizul Guvernului săptămâna viitoare, în nota de fundamentare a ambelor acte normative fiind însă indicat că documentele nu sunt prezentate în prealabil, spre informare, societății civile și organizațiilor neguvernamentale, conform Legii transparenței decizionale în administrația publică, din cauza „circumstanțelor excepționale” și în vederea „evitării atingerii aduse interesului public”.
Absența consultărilor cu organizațiile neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate, precum și cu societatea civilă este justificată în notele de fundamentare ale celor două acte normative, obținute de MEDIAFAX, prin faptul că „în aplicarea prevederilor articolului 6 alineatul 9 din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, având în vedere circumstanțele excepționale, care impun adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării atingerii aduse interesului public, proiectul nu a fost supus procedurii de transparență decizională”.
Legea transparenței decizionale obligă autoritățile să informeze în prealabil, din oficiu, asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute, precum și asupra proiectelor de acte normative, să consulte cetățenii și asociațiile legal constituite în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative și să asigure participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritățile sunt obligate să publice un anunț pe site-ul propriu și să afișeze proiectul la sediu, într-un spațiu accesibil publicului, precum și să-l transmită către mass-media centrală sau locală.
Legea are ca scop creșterea gradului de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative, stimularea participării active a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative, creșterea gradului de transparență la nivelul întregii administrații publice.
La articolul și alineatul invocate în notele de fundamentare citate, Legea prevede că în cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare.
