Cântăreți precum Dan Bittman, Cristi Minculescu, Ștefan Bănică Jr, Mircea Baniciu, Ducu Bertzi, Nicu Covaci, Florin Chilian și Nicu Alifantis cer, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii, extinderea protecției drepturilor de autor asupra operelor, de la 50 la 95 de ani. Artiștii susțin astfel propunerea Comisiei Europene de a modifica Directiva Termenului de Protecție existentă, cu precizarea că prevederile sunt adăugate astfel încât acestea nu subminează propriul lor scop, care va funcționa și va reflecta realitatea industriei muzicale. Legislația cu privire la extinderea protecției drepturilor de autor asupra operelor a fost aprobată, în februarie, de Comisia pentru Afaceri Juridice din cadrul Parlamentului European.
„Propunerea Comisiei de a extinde termenul de protecție la 95 de ani este foarte oportună”, notează artiștii în scrisoarea deschisă. „Într-o vreme în care industriile de creație bazate pe proprietatea intelectuală generează un procent în creștere de PIB în UE (în România, contribuția industriilor bazate pe copyright la PIB este de 5% la nivelul anului 2005, în prezent fiind mai ridicată), diferența actuală între termenul de protecție european și cel din Statele Unite pune în mod clar casele de discuri și artiștii din Europa într-un dezavantaj concurențial”, mai spun ei.
Artiștii subliniază că diferența semnificativă dintre termenele de protecție din UE și SUA facilitează pirateria, în mod special în mediul online.
„Înregistrările care sunt pe cale să iasă de sub protecție includ câteva din cele mai importante lucrări muzicale clasice și lucrări ale unor artiști de top ai secolului XX (Beatles, dar și Maria Tănase, Anda Călugăreanu, Florian Pittiș etc.). (…) Avem cunostință de faptul că Ministerul Culturii și Departamentul pentru Afaceri Europene se opun acestui demers european. Nu știm care sunt motivele politice pentru care sunteți împotriva prelungirii termenului de protecție de la 50 de ani la 95, dar știm că acest lucru nu este ceea ce noi ne dorim, nu este de natură să ne încurajeze credința că din creația artistică se poate trăi și după ce nu mai ești în putere, atunci când ar trebui să poți trăi, ca orice om care a muncit toată viața, de pe urma realizărilor, creațiilor tale din perioada activă”, mai scriu cântăreții în scrisoarea deschisă.
„Consecința directă a ieșirii muzicii din perioada de protecție este aceea că oricine, după bunul său plac, poate folosi orice înregistrare sau operă fără a avea acordul artistului, ceea ce va duce la scăderea valorii patrimoniului cultural al României”, subliniază ei. „Nu putem fi de acord ca, pe perioada vieții noastre sau a copiilor noștri, munca noastră să fie la discreția oricui și să nu ne aducă niciun venit, niciun beneficiu care ni se cuvine de drept”, mai spun cântăreții în scrisoarea deschisă adresată ministrului Paleologu.
În România, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și industrială a fost o problemă pentru aderarea la Uniunea Europeană, capitolul fiind marcat cu steguleț galben la raportul de țară al Comisiei Europene din 25 octombrie 2005. Comisia Europeană taxa atunci în special gradul ridicat al pirateriei în România, solicitând autorităților române o intervenție rapidă în acest domeniu.
