Preluarea administrativă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) este doar o propunere, trebuie să așteptăm să vedem ce spune și legiuitorul, a declarat, marți, președintele instituției, Silviu Bian.
Președintele ANOFM a precizat că propunerea sindicatelor și patronatelor este mai veche și oricum fiecare are reprezentanți în cosiliul de administrație al ANOFM.
„Acum este un blocaj pentru că cele cinci confederații sindicale nu au fost în stare să-și desemneze reprezentanții”, a mai spus Bian.
Sindicatele și patronatele vor propune Guvernului preluarea administrativă a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) pentru o mai bună gestionare a fondurilor.
Președintele Patrorom, Ioan Niculae, a spus marți într-o conferință de presă că patronatele și sindicatele urmează să pună pe masa Guvernului un proiect pentru preluarea ANOFM.
Președintele CSDR, Iacob Baciu, a subliniat că în Belgia, de exemplu, fondul de șomaj este gestionat de cei care contribuie, respectiv de sindicate și patronate, nu de stat, iar Guvernul are dreptul de control.
În opinia liderului Cartel Alfa, Bogdan Hossu, patronatele și sindicatele trebuie să preia din punct de vedere tehnic această structură, dar este nevoie de un cadru legislativ adecvat.
„Ne putem inspira din țările vest europene, o eventuale preluare ar dura între 6 și 12 luni, fiind necesare cel puțin 6 luni pentru apariția cadrului legislativ”, a spus Bogdan Hossu.
Cele cinci confederații sindicale și o parte din confederațiile patronale au încheiat marți un acord prin care cer de urgență Guvernului reluarea dialogului social, aducând propuneri concrete pentru prevenirea unui nou val de criză.
Organizațiile sindicale și patronale au creat acest acord motivând lipsa de interes față de dialogul social pe care Guvernul o manifestă. Aceste organizații sunt nemulțumite și de faptul că Executivul a poziționat dialogul social prin Legea 62/2011 în afara contextului european stabilit prin tratatele UE și a convențiilor Organizației Internaționale a Muncii. Suprimarea prin lege a contractului colectiv de muncă la nivel național și neadoptarea unor reglementări privind stabirea sectoarelor de activitate care a condus la imposibilitatea obținerii reprezentativității partenerilor sociali și implicit, la imposibilitatea negocierilor colective la toate nivelurilor cât și a funcționării comitetelor sectoriale este o altă nemulțumire a acestor organizații.
Sindicatele și patronatele spun că dialogul social este suprimat în cadrul instituțiile tripartite prin scoaterea partenerilor sociali (de exemplu CNAS) sau neconvocarea acestora în ultimul an (de exemplu ANOFM).
„Procesul dialogului social nu mai este unul tripartit, responsabil care să conducă la pacea socială. Din cauza modificărilor aduse la Consilul Economic și Social prin Legea 62/2011, mai precis prin neînlocuirea părții neguvernamentale cu reprezentanți ai societății civile și modificările făcute de unele confederații patronale obediente Guvernului, nu se mai poate vorbi de un dialog social tripartit, ci mai degrabă de un dialog civic bipartit”, a spus Ioan Niculae.
Reprezentantul Patrorom consideră că CES-ul nu mai respectă principiul tripartitismului, iar statutaritatea plenului CES se poate realiza prin prezența a doar doi dintre cei trei parteneri, astfel că și deciziile pot fi luate în absența unuia dintre parteneri. În acest contxt, Bogdan Hossu a precizat că sididcatele și patronatele cer de urgență premierului convocarea Consiliului Național Tripartit și analizarea soluțiilor de combatere a crizei, soluții de relansare a unui dialog social tripartit real.
La rândul său, Ioan Niculae, a subliniat că un nou val de criză a venit deja, pentru că în fiecare lună sunt sesizate schimbări legate de activitatea economică prin creșterea inputurilor – prețul la energie, la transport, la apă. Bogdan Hossu a amintit una dintre soluțiile care ar trebui reluate, respectiv șomajul tehnic, propus în 2009 și aplicat cu întârziere în 2010, apreciată chiar de Ministerul Muncii care arăta eficiența acestei măsuri printr-o economie de 300 de milioane de lei.
Deși patronatele și sindicatele au cerut reaplicarea șomajului tehnic și în 2011, Guvernul care a spus inițial că reanalizează această măsură n-a mai aplicat-o, iar România a pierdut peste 40 de mii de locuri de muncă și în plus s-au rupt legăturile între angajat și angajator, s-au pierdut relațiile de muncă efectul fiind șomajul de lungă durată, a mai explicat Hossu.
