Președintele Traian Băsescu a declarat vineri la Bruxelles, că țările care au acord cu FMI nu trebuie să participe la capitalizarea Fondului, șeful statului precizând că, deși „nu țipăm” că vrem să dăm bani, România ar fi capabilă să participe, nefiind „o țară neputincioasă”.
Declarațiile președintelui:
„Nici o țară, cât timp este în deificit, nu-și reduce dependența de împrumuturi. Ținta este un semnal că statele au înțeles că nu mai pot asigura prosperitatea cetățenilor dinbanii împrumutați. Va veni o vreme dificilă pentru că banii împrumutați trebuie dați înapoi. România n-are o datorie mare, dar nici nu e mică. Avem prea mare parte din datorie pe termen scurt. Trebuie să rotim continuu bani ca să plătim datoriile. Avem o șansă uriașă datorită realităților în care trăim să recuperăm mai repede decalajele.
O să încerc să organizez o întâlnire cu partidele să le prezint ce ar urma. Partidele ar putea spune că nu vor acest acord de guvernanță fiscală. România va merge în acest acord interguvernamental. Ne este ușor să întrăm în acest program, spre deosebire de alte stat care n uau fpcut exercițiul reducerii cheltuielilor bugetare. România a înțeles înaintea multor state criza datoriilor suverane și a reacționat înainte.
Chiar dacă Olanda își menține poziția referitoare la Schengen, toate intervențiile au fost împotriva poziției ei. Inclusiv președintele Comisiei a spus că singura care nu respectă tratatul este Olanda. Este un abuz al Olandei. România are Albița, Olanda are Rotterdam. Nu Albița este poarta de intrare a țigărilor, a alcoolului, a drogurilor de contrabandă, și nu România, din neputință a legalizat prostituția și consumul de droguri, România încă luptă cu ele.
România n-ar fi incapabilă să participe pentru că sunt diverse moduri de a participa la Fond. Nu vreau să gândiți că România este incapabilă să participe la un efort comun. Am putea să fim solidari dacă este nevoie, cu condiția să se aibă în vedere că nu avem un buget excedentar care să ne permită să facem cadouri.
Mecanismul european de stabilitate, care a fost creat provizoriu, va funcționa în paralel cu facilitatea până în 2013.
Toate statele trebuie să aibă pregătite mecanisme de corecție a deficitelor. În momentul în care statul membru al acordului constată că riscă să iasă din deficitul structural de 0,5% sau să intre în zona de deficit excesiv trebuie să aibă un program dinainte stabilit de reducere a deficitului.
Statele membre se obligă să transmită Comisiei Europene proiectul de împrumuturi pentru anul următor, pentru a se face analiza dacă țara are capacitatea de a rămâne în parametrii bugetari conveniți. Statele membre care se află în procedură de deficit excesiv trebuie să trimită programele de ajustare structurală care să ducă la revenirea în parametrii de deficit la care statul s-a angajat. S-a stabilit automatism pentru sancțiuni pentru statele care realizează deficit de peste 3%.
Statele din zona euro și cele care aderă la acest acord sunt obligate să includă în legislația națională a angajamentului pentru un buget național echilibrat și în surplus, ceea ce înseamnă că deficitul structural anual nu trebuie să depășească 0,5% din PIB. Dacă România trebuie să plătească la pilonul de pensii private 1% din PIB, acest procent este o plată temporară care nu se ia în considerație în deficitul structural. Marea problemă este că acestea trebuie introduse în Constituția statelor membre cât mai repede. România nu are un act normativ echivalent cu Constituția.
În situația în care Marea Britanie își modifică poziția nu se abandonează ideea modificării tratatului. Actul de bază este acordul interguvernamental. Cert este că lucrurile se vor derula cu viteză foarte mare. Există six-pack-ul care vizează guvernanța economică, dar acest acord introduce câteva elemente care nu sunt cuprinse nici în pachetul de șase reglementări nici în pactul Euro-plus.
România și-a manifestat intenția de a fi parte a acestui proces. Până la sfârșitul acestei luni experții din statele membre euro și non-euro trebuie să producă un acord, care va trebui semnat până cel târziu la sfârșitul lunii martie de toate statele care vor să intre în acest acord. Încă șase state ne-membre ale zonei euro și-au manifestat intenția de a participa la acord. Probabil se va ajunge la un moment dat la 26 de state.
România are derogare de la introducerea monedei euro până la îndeplinirea parametrilor.
A fost stabilit un acord de guvernanță fiscală. Acordul interguvernamental este deschis oricărui stat membru, indiferent dacă se află în zona euro sau în afara ei. Noi suntem extrem de dependenți economic de orice se întâmplă în zona euro. Economia noastră este extrem de dependentă de bănci din zona euro, iar exporturile sunt extrem de dependente de ce se întâmplă în statele zonei euro.”
Poziție
Băsescu: Acordul interguvernamental este deschis oricărui stat membru.





