Prima ediție TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action (Summitul Orașelor din România), organizată de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pe 23 și 24 aprilie, la Palatul Culturii din Iași, a adunat 600 de participanți fizic și peste 300 online, într-un format care a conectat administrația locală și centrală, arhitecți, urbaniști, experți în finanțare internațională, mediul de business, academic și societatea civilă.
Cum pot crește orașele României fără să își piardă oamenii, memoria și energia? Cum pot deveni mai verzi, mai bine conectate, mai prietenoase și, în același timp, mai capabile să atragă investiții, talente și proiecte de infrastructură? Acestea au fost câteva dintre întrebările care au deschis dezbaterea de două zile propusă de TILIA.
Dezvoltarea urbană a fost abordată din două perspective complementare:
– una dedicată viziunii, designului urban, arhitecturii, mobilității și bunăstării în orașe;
– alta cu accent pe soluții concrete, infrastructură, finanțare, fonduri europene și mecanisme de parteneriat public-privat.
Orașele fericite se construiesc prin încredere, natură și mobilitate inteligentă
Invitatul special Charles Montgomery, autorul cărții Orașul Fericit și unul dintre cei mai influenți urbaniști la nivel internațional, a vorbit despre legătura directă dintre designul urban, încrederea socială și bunăstarea oamenilor. În prezentarea sa a arătat că „designul urban dictează comportamentul, iar orașele pe care le construim astăzi ne pot apropia sau, dimpotrivă, ne pot izola”, iar „atunci când punem maşinile în centrul oraşului, pierdem spaţiu, libertate şi, în cele din urmă, fericire”. Urbanistul a dat drept exemple transformarea Times Square din New York, îndepărtarea maşinilor din jurul şcolilor din Paris şi ideea cartierelor fără parcări, ca modele prin care tehnologia şi mobilitatea alternativă pot recupera spaţiul urban pentru oameni.
O perspectivă complementară a fost adusă de echipa Foster + Partners, una dintre cele mai influente voci ale arhitecturii mondiale, care a vorbit despre nevoia de a reconecta orașele cu natura și cu experiențele reale ale oamenilor. „Arhitectura nu înseamnă doar clădiri, ci experiențe: trebuie să redăm orașele oamenilor și să creăm spații de care aceștia să se poată bucura cu adevărat. Trebuie să creezi experiențe pentru ca oamenii să se bucure de spațiile din orașe. Căutăm să creăm locuri mai sănătoase pentru oameni, prin care să ajutăm natura să se întoarcă în orașe”.
Raluca Munteanu, director de Dezvoltare IULIUS, a prezentat în cadrul TILIA proiectele dezvoltate de companie și viziunea care le stă la bază, aceea că marile transformări urbane pornesc din curaj, încredere și capacitatea de a vedea potențial acolo unde alții văd doar limite: „La IULIUS, ne preocupă ideea de a construi pentru generații, nu pentru randamente rapide. Experiența ne arată că unele proiecte par imposibile doar până devin realitate. Miza este să avem curajul de a vedea potențial acolo unde alții văd doar risc și să redăm orașului spații care pot genera dezvoltare, încredere și un efect real de multiplicare pentru întreaga comunitate”.
Fondurile europene, infrastructura și parteneriatele public-private, esențiale pentru transformarea orașelor
Cea de-a doua zi a fost dedicată soluțiilor și mecanismelor concrete pentru dezvoltarea orașelor din România. Discuțiile au vizat relația dintre administrație și finanțare, precum și rolul fondurilor europene și al parteneriatelor public-private.
Mihai Jurca, șeful Cancelariei Primului Ministru, a vorbit despre nevoia unor parteneriate capabile să reziste într-un climat de volatilitate și despre rolul mediului privat în dezvoltarea infrastructurii pe termen lung. Dincolo de legislație, cheia funcționării parteneriatelor public-private ține de înțelegerea principiilor de bază, în special partajarea responsabilităților și a riscurilor între stat și mediul privat.
Sebastian Costea, manager IULIUS, a arătat că predictibilitatea este esențială pentru proiectele de regenerare urbană.
Maria Tzanidaki, Principal Manager, PPP Advisory Unit BERD, a explicat că parteneriatul public-privat (PPP) este un mecanism complex, dependent de un angajament politic și o procedură în care părțile implicate dezvoltă un model de implementare. Modelul optim este unul mixt, în care direcția vine de la centru, dar impactul real este local. Maria Tzanidaki a mai spus că BERD pregătește un portofoliu de aproximativ 15 proiecte, cu o valoare totală estimată la circa 3 miliarde de euro, care include proiecte majore de regenerare economică și consultanță pentru guverne.
Tot în cadrul panelului dedicat PPP-urilor, Marcelo Catellanos, Senior Country Manager for Southeastern Europe International Finance Corporation, a adăugat: „Mesajul-cheie este că acestea funcționează în multe părți ale lumii. Este important să identificăm țările unde funcționează constant și se mențin pe termen lung. Exemple sunt Marea Britanie, Franța și Olanda. În Marea Britanie au folosit acest model în transport, educație, sănătate și infrastructură. În Franța, în sistemul feroviar, energetic și în servicii. În Olanda avem colaborare pentru aeroport. Când vorbim de aceste țări, vorbim de o viziune politică și de o capacitate de colaborare, o cultură a colaborării, o structurare adecvată și, în final, finanțatori care înțeleg contextul. România este pregătită pentru PPP și credem că există prevederi legale care pot fi perfecționate, însă cadrul actual este suficient de bun pentru a permite PPP-uri. Ceea ce lipsește este o structură a colaborării care să distribuie responsabilitățile și riscurile.”
În paralel, pe a doua scenă, Oraşe în devenire: Design, Natură şi Cultură a explorat forțele care modelează caracterul unui oraș, cu studii de caz concrete din domenii precum arhitectură, industrii creative, sănătate mintală și infrastructură verde.
Summitul TILIA a conturat, încă de la prima ediție, direcția că orașele viitorului nu pot fi construite fragmentat, ci prin colaborare, viziune, soluții integrate și mecanisme de finanțare adaptate complexității urbane. Orașele României au nevoie de spații publice care aduc oamenii împreună, de natură, mobilitate inteligentă și arhitectură de calitate, dar și de administrații capabile, reguli clare, finanțare predictibilă și parteneriate între sectorul public și cel privat.
