Codul Educației, supus vineri dezbaterii publice, prevede ca examenul de bacalaureat să cuprindă trei probe orale la limba română, o limbă străină și competențe digitale și alte trei probe scrise, în timp ce raportul Miclea nu preciza probele la care elevii vor susține acest examen.
Potrivit Codului Educației, cele trei probe orale din timpul clasei a XII-a cuprind evaluarea performanței în competentele lingvistice de comunicare orală în limba româna și, după caz, în limba maternă, într-o limbă de circulație internațională studiată pe parcursul învățământului liceal și evaluarea performanței în compețentele digitale.
Rezultatul evaluării performanței în competentele lingvistice într-o limbă de circulație internațională se exprimă pentru fiecare elev prin nivelul de competență corespunzator din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi Straine. Acest rezultat constituie baza primară de certificare pentru pașaportul lingvistic EUROPASS individual.
Elevii care susțin, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine, se recunosc și se echivalează, la cerere, rezultatele obținute la aceste examene, conform unei metodologii aprobate prin ordin al Ministrului Educației, Cercetării și Inovării.
Rezultatul evaluării absolvenților de liceu se exprimă pentru fiecare elev prin notele obținute la trei probe scrise obligatorii, plus proba scrisă de limba maternă, probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, la toate filierele, profilurile și specializările.
Cele trei probe scrise obligatorii sunt la limba și literatura română (probă comună pentru toate filierele, profilurile și specializările), o probă scrisă diferențiată în funcție de filieră și profil. Astfel, elevii pot susține această probă la matematică (pentru profilul real din filiera teoretică, filiera tehnologică, sau, dupa caz, filiera vocațională), istorie (pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, filiera vocațională). La cea de-a treia probă scrisă, elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul și specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în două grupe. În prima grupă intră fizică, chimie, biologie sau informatică, iar în cea de-a doua grupă sunt cuprinse geografia, filosofia sau logica, psihologia și, după caz, sociologia sau
economia.
Potrivit Comisiei Miclea, la finalul clasei a XII-a se va realiza a doua evaluare națională a competențelor specifice prin bacalaureat. Evaluarea va fi diferențiată, în funcție de filiera și profilul liceului. Se vor stabili trei tipuri de probe, în funcție de principalele tipuri de competențe specifice dezvoltate de fiecare filieră, respectiv profil de liceu. Probele se bazează pe întregul Curriculum Național aferent competențelor respective și vor avea un pronunțat caracter trans-disciplinar.
În raportul Miclea, la finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare națională trans-curriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale curente. Evaluarea va avea patru componente: evaluarea competențelor de comunicare în limba maternă și în două limbi de circulație internațională, evaluarea competențelor la matematică și științe; evaluarea competențelor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Evaluarea celorlalte competențe-cheie care va fi făcută de către diriginte, consilierul școlar și colectivul de profesori ai clasei respective și finalizată sub forma unor calificative stabilite pe baza rezultatelor obținute în ciclul gimnazial. Rezultatele obținute se înscriu în Portofoliul educațional al elevului.
Elevii pot opta, cel mai târziu la începutul clasei a XII-a, pentru un alt tip de bacalaureat decât cel specific filierei și profilului în care au studiat.
