Așa a fost dintotdeauna, pentru suflet a existat preotul, iar pentru trup medicul și învățătorul

Există relații de tip părinte duhovnicesc – fiu duhovnicesc, când, prin consimțământul său, novicele ori mireanul se supune îndrumării duhovnicești a preotului și încearcă să-i îndeplinească sfaturile. La baza acestor relații stau recomandările, sfaturile, nu și obligația. Relațiile dintre un simplu preot și enoriașii săi se bazează de asemenea pe sfatul duhovnicesc și pe recomandări despre modul în care aceștia pot dobândi mântuirea. De cele mai multe ori, ele sunt adresate întregii enorii și nu doar anumitor enoriași.
Orice mirean trebuie să aibă un duhovnic căruia să-i poată mărturisi viața sa. Așa a fost dintotdeauna, pentru suflet a existat preotul, iar pentru trup medicul și învățătorul. Fiecare familie trebuie să aibă un duhovnic, pentru a reuși fiecare să-și rezolve problemele din viață.
Se întâmplă ca la un preot să se spovedească toți ce trăiesc în apropiere și frecventează acea biserică. Cineva care se gândea să se căsătorească s-a adresat preotului. Acesta l-a întrebat: „Dar prietenă ai?”, „Am”, „Cine-i ea?”. Atunci când tânărul și tânăra vin mereu să se spovedească la același preot, acesta îi cunoaște și îi poate sfătui dacă este potrivit să-și unească viețile sau nu.
(Îndrumar creștin pentru vremurile de azi: convorbiri cu Părintele Ambrozie (Iurasov) ,vol. 2, Editura Sophia, 2009, p. 289, sursa: Doxologia.ro)