Cântăreața de muzică folk Tatiana Stepa a murit din cauza unui cancer de col uterin, la vârsta de 46 de ani, ieri dimineață, la Spitalul Militar Central din Capitală.
Cântăreața a fost diagnosticată cu cancer de col uterin în urmă cu cinci ani.
Tatiana Stepa a venit în februarie la Spitalul Militar Central din București, medicii constatând că boala era extinsă în organism.
În data de 4 august, ea a fost internată de urgență, pentru că boala afectase mai multe organe.
Tatiana Stepa ar putea fi înmormântată luni, la cimitirul Bellu din Capitală, a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Șeicaru, prieten apropiat al artistei.
Potrivit acestuia, cântăreața ar putea fi înmormântată luni, la cimitirul Bellu din Capitală.
Însă există, de asemenea, posibilitatea ca artista să fie înmormântată la Lupeni, județul Hunedoara, locul unde s-a născut, o decizie în acest sens urmând să fie luată de familie.
Tatiana a început să cânte încă de la grădiniță. În copilărie, ea a urmat cursuri de balet, vioară și pian. A studiat vioara opt ani, ca instrument principal. A absolvit „Liceul de Arhitectură” din București, care a fost și primul loc unde a auzit muzică folk.
Pentru că a studiat vioara mulți ani, nu i-a fost greu să învețe să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra, cu un cântec intitulat „Și-am să-mi fac o doină”, rămânând în componența cenaclului până în anul 1985.
Din 1992 și până în anul 1996, Stepa a fost membră a Cenaclului „Totuși Iubirea”, participând la sute de spectacole.
După interdicția din 1985 a Cenaclului Flacăra și a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la București.
Din anul 1996 și până în prezent, Tatiana Stepa a susținut sute de spectacole pe majoritatea scenelor marilor orașe din România, Italia, Germania, Franța, Republica Moldova, Bulgaria.
A compus muzică atât pe versuri proprii, cât și pe ale unor poeți din literatura universală și română: Federico García Lorca, Serghei Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago.
Printre piesele sale cele mai cunoscute se numără „Copaci fără pădure”, „Dă, Doamne, iarnă”, „Galbenă gutuie”, „Femeia de lut” etc.
