CC: Majorarea la 45 de zile a termenului în care parlamentarii pot contesta raport ANI,nejustificată

Curtea Constituţională a publicat, miercuri, motivarea deciziei 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În legea contestată se menţiona că încetarea mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilităţii are loc, printre altele, la expirarea unui termen de 45 de zile de la data luării la cunoştinţă a raportului de evaluare al ANI, termen în care deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanţa de contencios administrativ. Potrivit prevederilor aceluiaşi articol, luarea la cunoştinţă se face prin comunicarea raportului ANI, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunţul făcut de preşedintele de şedinţă în plenul Camerei din care face parte.

Curtea a constatat că acest text introduce, practic, odată cu reglementarea conflictului de interese, diferenţa sub aspectul perioadei pentru care poate fi aplicată sancţiunea disciplinară menţionată, respectiv o derogare de la norma comună în această materie, care prevede un termen general de 15 zile.

Enumerând persoanele care, alături de parlamentari, fac, în prezent, obiectul Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, Curtea constată că, deşi statutul constituţional şi legal al membrilor Parlamentului, ca reprezentanţi ai poporului, este diferit de statutul funcţionarilor publici şi, în general, de al celorlalţi cetăţeni, ceea ce determină, în consecinţă, particularităţi cu privire la exercitarea anumitor drepturi, acest statut nu poate fi reţinut ca justificând o diferenţă de tratament juridic în raport de celelalte categorii de persoane cărora li se aplică Legea nr.176/2010.

Judecătorii constituţionali arată că, în cauză, situaţia deputaţilor şi a senatorilor, din punct de vedere al scopului Legii 176/2010, este aceeaşi cu a celorlalte categorii de demnitari şi funcţionari publici cărora legea li se aplică şi, în consecinţă, instituirea unui tratament procedural diferit în ceea ce îi priveşte are caracter discriminatoriu.

Curtea mai arată că nu pot fi reţinute ca argumente care să justifice diferenţa de tratament astfel instituită aspectele legate de specificul activităţii parlamentare sau de faptul că ar exista "multe situaţii" în care raportul ANI nu le-ar fi adus la cunoştinţă pe cale oficială persoanelor care au făcut obiectul evaluării, câtă vreme termenul de contestare a raportului de evaluare începe să curgă de la data la care acesta a fost comunicat sub semnătură de primire.

CC a apreciat că, de asemenea, prevederea potrivit căreia parlamentarul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni este neconstituţională deoarece participarea la şedinţele Camerei din care fac parte constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar.

Curtea reţine că reprezentativitatea mandatului parlamentar, aşa cum este stabilită de dispoziţiile din Legea fundamentală, are importante consecinţe juridice. "Una dintre acestea se referă la îndatoririle parlamentarului, care se exercită în mod continuu, de la momentul la care acesta intră în exerciţiul mandatului, până la data încetării calităţii de deputat sau de senator, legiuitorul trebuind ca, prin reglementările pe care le adoptă, să nu împiedice îndeplinirea acestora", se arată în motivarea Curţii.

Judecătorii Curţii au decis că împiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la şedinţele Camerei din care face parte pe o perioadă ce reprezintă jumătate de an din cei patru ani ai mandatului Camerei, constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători.

Curtea reţine că problema conflictului de interese nu este de rang constituţional şi arată că reglementarea conflictului de interese prin legislaţia infraconstituţională trebuie să respecte însă cadrul constituţional care configurează - cât priveşte deputaţii şi senatorii - regimul juridic al mandatului parlamentar.

Un număr de 24 senatori PDL şi senatorul PPDD Haralambie Vochiţoiu au sesizat Curtea Constituţională referitor la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.