Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoJumătate dintre cetăţeni acordă note de la 1 la 5 instituţiilor din administraţia publică locală, în privinţa rezolvării rapide a problemelor, iar peste 64% din populaţie consideră că profesionalismul funcţionarilor publici este de note între 4 şi 8, potrivit unui studiu prezentat marţi.
Studiul privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală arată, de asemenea, că peste 62% dintre cetăţeni au dat note de la 4 la 8 în ceea ce priveşte organizarea instituţiilor. În acelaşi timp, peste 60% din populaţie acordă tot note de la 4 la 8 pentru implicarea autorităţilor publice locale în acţiuni dedicate cetăţenilor.
Percepţia populaţiei diferă sensibil de cea a reprezentanţilor administraţiei publice locale.
De pildă, aceştia dau note între 8 şi 10 pentru rezolvarea rapidă a problemelor cetăţenilor şi pentru profesionalismul funcţionarilor publici.
Lucrurile stau la fel când vine vorba despre notele pentru politeţea funcţionarilor publici, care a primit între 4 şi 8 de la peste 67% din populaţie, în timp ce peste 81% dintre reprezentanţii administraţiei publice locale au notat tot în intervalul 8-10.
Discrepanţele se menţin la celelalte capitole luate în calcul de studiu.
Astfel, în privinţa interesului funcţionarilor în a rezolva problemele cetăţenilor, peste 44% din populaţie a dat note între 1 şi 5, în timp ce peste 78% dintre reprezentanţii administraţiei publice locale au acordat, o dată în plus, note de la 8 la 10.
Aceleaşi diferenţe se înregistrează, potrivit studiului, între percepţiile celor două categorii cu privire la integritatea şi disponibilitatea funcţionarilor publici, la transparenţa instituţiilor şi la comunicarea cu cetăţenii. Toţi aceşti "indicatori" au primit note proaste din partea cetăţenilor, spre deosebire de cele ale branşei angajaţilor din administraţia publică locală.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 4.522 de persoane din populaţia cu vârsta de peste 18 ani, respectiv pe unul de 9.823 de persoane din rândul angajaţilor şi al reprezentanţilor autorităţilor publice locale.
Au fost intervievaţi, astfel, 1.200 de primari, 600 de foşti primari, 1.206 viceprimari, 1.206 consilieri locali, 1.200 reprezentanţi a mediului de afaceri, 600 de jurnalişti, 200 de reprezentanţi ai ONG-urilor, 600 de persoane cu experienţă implicate în problematica prevenirii şi combaterii corupţiei, 600 de angajaţi ai administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, 600 de angajaţi ai administraţiei publice de la oraşe, 603 angajaţi ai administraţiei de la municipii şi 602 membri ai consiliilor judeţene.
Datele au fost culese în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, iar rezultatele au fost discutate, în intervalul 20 februarie - 10 mai, la 20 de întâlniri de lucru cu privire la fenomenul corupţiei. Reuniunile s-au desfăşurat în Piteşti, Ploieşti, Călăraşi, Craiova, Timişoara, Oradea, Deva, Târgu-Jiu, Braşov, Târgu-Mureş, Bistriţa, Cluj Napoca, Sibiu, Focşani, Piatra Neamţ, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa şi Bucureşti.
Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală" s-a derulat pe o perioadă de 18 luni şi a avut o valoare de 2.076.906 de lei, din care 85 la sută a fost acoperită din fonduri de la Uniunea Europeană, iar 15 la sută, din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).
