Google
SHOPPING CITY SUCEAVA - Craciun
SHOPPING CITY SUCEAVA - Craciun
SHOPPING CITY SUCEAVA - Craciun
 
joi, 22 dec 2011 - Anul XVI, nr. 302 (4900)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6656 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,8059 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Întrunirea cetelor de juni de la Sălişte în a patra zi de Crăciun, tradiţie păstrată din 1895

Joi, 22 Decembrie 2011 (15:57:35)

Sărbătorile de iarnă înseamnă, în Mărginimea Sibiului, pentru tineri şi bătrâni deopotrivă, în primul rând tradiţie, cel mai important moment fiind întrunirea, în a patra zi de Crăciun, a cetelor de juni de la Sălişte, un obicei păstrat încă din 1895, care constituie şi o atracţie pentru turişti.

Numele de "Mărginimea Sibiului" este dat unei zone formate din 18 localităţi din judeţul Sibiu, care se află imediat sub munte - Boiţa, Sadu, Râu Sadului, Tălmaciu, Tălmăcel, Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Fântânele, Sibiel, Vale, Sălişte, Galeş, Tilişca, Rod, Poiana Sibiului şi Jina - şi au o bogată moştenire etnologică, arhitecturală, culturală şi istorică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Pentru localnicii zonei, sărbătorile de iarnă sunt extrem de importante, iar faptul că bătrânii şi tinerii deopotrivă păstrează vii obiceiuri şi tradiţii vechi de sute de ani atrage, anual, sute de turişti.

În mod tradiţional, sărbătorile de iarnă în Mărginimea Sibiului încep de la Sfântul Nicolae. Atunci, tinerii necăsătoriţi din fiecare sat se adună şi formează o ceată de feciori sau juni. Regulile cetei prevăd ca unul dintre tineri să fie conducătorul, el purtând numele de "jude".

Tinerii aleg o "gazdă", unde se întâlnesc zilnic, până în Ajun de Crăciun, pentru a repeta colindele.

"Pe la mijlocul secolului al XX-lea, ceata se forma chiar înainte de Sfântul Nicolae. Ceata mare este formată din tineri necăsătoriţi, dar care au făcut armata, şi drăguţele lor. Tinerii necăsătoriţi, dar care încă nu făcuseră armata - iar acum adolescenţii -, formează ceata mică. De fiecare dată există un fel de comitet de conducere, există diferite funcţii în ceată şi fiecare este responsabil cu ceva: asigurarea hranei, a băuturii, a lemnelor pentru foc, a fondurilor necesare etc", povesteşte Carmina Maior, muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal "Astra" din Sibiu.

Potrivit acesteia, în întreaga Mărginime, colindele pe care le repetă tinerii sunt asemănătoare, cu foarte puţine influenţe locale, existând însă colinde speciale pentru primar, pentru preot, pentru judele cetei şi pentru fetele de măritat.

Ziua de Ignat este importantă în tradiţia locului, chiar dacă, în multe gospodării, nu se mai sărbătoreşte.

Potrivit tradiţiei populare, în ziua de Ignat doar se taie porcul şi nu se munceşte nimic altceva în gospodărie. Bătrânii cred că "omul care nu are porc gras de Crăciun şi cuţit ascuţit în vremea pepenilor nu a cunoscut fericirea".

Ignatul este însă sărbătorit în puţine gospodării, pentru că majoritatea oamenilor preferă să taie porcul cu una sau două săptămâni înainte de sărbători pentru ca preparatele din porc să aibă timp pentru afumat, existând, în fiecare casă, cârnaţi proaspăt afumaţi, caltaboşi şi slănină.

Tradiţiile continuă în seara de Ajun, când cetele de feciori colindă în toate casele satului, îmbrăcaţi în costume populare.

Colindatul începe cu casa primarului şi a preotului, după care feciorii pornesc din casă în casă, până dimineaţă, iar la final se duc direct la "ceată", unde colindă "gazda".

"În toate localităţile din Mărginimea Sibiului se organizează cete de feciori. Au fost ani când, în localităţi mai mici, nu s-au organizat, dar acolo unde mai există tineri şi unde viaţa e mai dezvoltată se organizează sărbătorile. Ţine de tradiţia locului. Prietenia este motorul acestor tineri şi dorinţa de a fi împreună. În Mărginime sunt multe familii care încă se ocupă de oierit, aşa că băieţii, tinerii sunt plecaţi în timpul anului de acasă, la munte. De sărbători vin însă toţi acasă şi se adună în cete pentru a da sărbătorilor de iarnă farmecul pe care l-au avut întotdeauna", afirmă Teodor Banciu, primarul oraşului Sălişte, cea mai importantă localitate din Mărginimea Sibiului.

În prima zi de Crăciun, la prânz, cetele de feciori colindă în biserică, după încheierea slujbei, fiind ascultaţi de tot satul.

În general, în perioada sărbătorilor, în toate localităţile se organizează baluri la care este invitată întreaga comunitate.

"În prima zi de Crăciun este balul de deschidere a sărbătorilor, după care sunt localităţi care fac trei seri la rând baluri, altele fac doar două seri", explică primarul din Sălişte.

Cel mai important moment din timpul sărbătorilor de iarnă este însă întrunirea cetelor de juni de la Sălişte.

În a patra zi de Crăciun, toate cetele din Mărginime, dar şi din localităţi de dincolo de munţi, din judeţele Vâlcea şi Argeş, sunt invitate la această întrunire, care se ţine anual încă de la 1895, cu o singură întrerupere, de zece ani, după al Doilea Război Mondial.

Potrivit primarului oraşului Sălişte, Teodor Banciu, în acest an, în 28 decembrie, au fost invitate să participe la întrunire cete de juni din 25 de localităţi.

"O să avem peste 250 de juni şi junese, care reprezintă în jur de 16-17 cete, atât din Mărginimea Sibiului, cât şi din localităţi de dincolo de munte în care s-au stabilit oameni provenind de aici. O să avem invitaţi de la Vaideeni, Galeş de Argeş sau Novaci. Toţi junii vor ajunge în piaţa centrală a oraşului la ora 12.00, îmbrăcaţi în costumul popular tradiţional al Mărginimii (în culorile alb şi negru - n.r.) şi însoţiţi de lăutari. Ca în fiecare an, cred că piaţa se va umple atât de juni, cât şi de spectatori şi turişti. Noi am transformat în brand turistic această întrunire, iar pensiunile din Mărginime vând pachetele de sărbători din cauza tradiţiilor din zonă", detaliază Teodor Banciu.

Potrivit acestuia, fiecare ceată îşi va prezenta jocurile tradiţionale şi mesajul, după care se vor prinde cu toţii în Hora Unirii.

De altfel, Teodor Banciu, originar din satul Tilişca, din Mărginimea Sibiului, povesteşte că întrunirea cetelor de juni a rămas neschimbată încă de pe vremea tinereţii sale.

"Eu am umblat cu ceata de la Tilişca în anii '80. De atunci, nimic nu s-a schimbat. Obiceiul este acelaşi, dansurile noastre tradiţionale, învârtita şi jiana, sunt aceleaşi, portul popular este acelaşi. Colindele sunt aceleaşi de atunci şi cred că această păstrare a lor nealterată atrage turiştii. Dârzenia cred că i-a făcut pe oameni să păstreze toate aceste obiceiuri. În nicio localitate din Mărginimea Sibiului comuniştii nu au reuşit să naţionalizeze pământurile şi nu au existat CAP-uri. Oamenii au luptat cu dârzenie pentru munca lor, pentru pământurile lor, dar şi pentru tradiţiile şi obiceiurile lor. Asta le-a păstrat de-a lungul anilor", afirmă Teodor Banciu.

La rândul său, Carmina Maior, din cadrul Complexului Naţional Muzeal "Astra" din Sibiu, spune că mândria şi sentimentul identitar au dus la păstrarea acestor tradiţii.

"Chiar dacă tinerii din ziua de azi sunt mai legaţi de oraş decât de satul natal, chiar dacă nu stau acolo tot timpul anului, de sărbători vin cu toţii acasă. Este obligatoriu ca în fiecare sat să existe ceată de sărbători. Tinerilor li s-ar părea anormal să nu se ducă la ceată. Să renunţe la aceste obiceiuri este perceput ca un păcat, pe care tinerii, chiar şi în ziua de azi, l-ar resimţi extrem de puternic. Să participe la sărbătorile de iarnă ţine de mândria lor locală, de sentimentul identitar", explică Maior.

Întrebată care este motivul pentru care junii atrag în continuare turiştii în zona Mărginimii, Carmina Maior răspunde simplu: "Pentru că sunt spectaculoşi".

"Cetele de juni atrag turiştii pentru că sunt spectaculoşi, în portul lor popular, cu muzica tradiţională, cu colindele tradiţionale. Obiceiurile nu mai sunt doar ale comunităţii, sunt publice, iar turiştii pot să asiste. Asta nu înseamnă însă că nu simte fiorul tradiţiei, emoţia sărbătorilor", afirmă Carmina Maior.

Managerii mai multor pensiuni turistice din Mărginimea Sibiului au anunţat că în programul special pregătit pentru turişti de Crăciun este prevăzut colindul cetelor de juni.

"Facem carnaval, facem tombolă, facem un foc de tabară, o seară la schi, împreună cu turiştii. Vin colindători, junii satului cu jocuri din Mărginime, tradiţionale, îmbrăcaţi româneşte. Va fi foarte frumos", spune Norica Gligorea, proprietara unei pensiuni din Gura Râului care nu mai are locuri disponibile nici pentru Crăciun, nici pentru Revelion.

Tot în a patra zi de Crăciun, în localităţile Ludoş şi Avrig - din afara Mărginimii Sibiului - are loc obiceiul "Mătăhălilor".

Tinerii de la cete se costumează cât mai urât posibil - în zdrenţe sau imitând ciori şi ulii - se vopsesc cu cremă de ghete şi pornesc spre casele fetelor din sat. Acolo, dansează, cântă şi îi murdăresc pe toţi ai casei cu cremă de ghete. În schimb, primesc carne, cârnaţi şi ouă cu care se va face mâncare la ceată, în noaptea de Revelion.

Tot în Mărginimea Sibiului, în noaptea dintre ani, se practică obiceiul "Îngropării anului vechi".

Tinerii de la ceată, purtând un sicriu plin cu paie şi zdrenţe pe umeri, ajung în centrul satului, la miezul nopţii, şi dau foc sicriului pentru a alunga duhurile rele, anul vechi şi tot ce nu a fost bun în acesta.

De Bobotează, sunt sfinţite toate apele din localităţi, atât cele curgătoare, cât şi cele din fântâni, întreaga comunitate participând la obiceiul care este condus de preoţi.

Preotul Ioan Ciocan, protopop în Sălişte, afirmă că apropierea oamenilor faţă de Biserică ţine vii tradiţiile în Mărginimea Sibiului.

"De Crăciun, junii colindă în biserica mare din Sălişte, copiii spun poezii, iar corurile bisericeşti colindă şi ele. Noi încercăm să păstrăm aceste tradiţii aşa cum le-am moştenit de la înaintaşii noştri. De aceea le transmitem la copii. Tradiţia în Mărginimea Sibiului este sfântă. Aici oamenii sunt foarte apropiaţi de Biserică şi de obiceiuri, de sărbătorile noastre româneşti. De aici, din Mărginimea Sibiului, sunt mai mulţi sfinţi care au luptat pentru păstrarea credinţei, cum este Sfântul Ioan din Galeş sau Sfântul Oprea, iar credincioşii din zonă încă respectă memoria acestor sfinţi", susţine preotul Ioan Ciocan.

În Mărginimea Sibiului, obiceiurile de iarnă se încheie de Sfântul Ion, când, în localitatea Tălmăcel, are loc obiceiul intitulat "Udatul Ionilor".

Toţi cei care se numesc Ion, Ioana sau derivate ale acestui nume sunt scufundaţi în râul din localitate, începându-se cu primarul şi preotul localităţii. Tinerii pregătesc care alegorice, cai împodobiţi cu zurgălăi şi sunt însoţiţi de lăutari.

În fiecare an, obiceiul atrage sute de turişti din întreaga ţară, impresionaţi de numărul mare de persoane care se numesc Ion sau Ioana, dar şi de frumuseţea costumelor populare, a carelor alegorice şi a dansurilor populare.

În restul judeţului Sibiu, seria sărbătorilor se încheie cu obiceiul "Buduhoşilor" din localitatea Cârţişoara, aflată în afara Mărginimii Sibiului.

În 8 ianuarie, tinerii de la ceată îşi confecţionează costume din paie, se murdăresc cu cremă de ghete şi pornesc prin sat. Toată ziua localnicii sunt atinşi de aşa numiţii "burduhoşi" şi murdăriţi cu cremă de ghete.

Tradiţia populară spune că aceşti burduhoşi iau astfel păcatele tuturor localnicilor, iar paiele sunt arse noaptea târziu, pentru ca păcatele sătenilor să fie spălate şi oamenii să intre curaţi în anul nou.

Diana Stancovici, corespondenti@mediafax.ro

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Întrunirea cetelor de juni de la Sălişte în a patra zi de Crăciun, tradiţie păstrată din 1895.
 Vizualizări articol: 229 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Întrunirea cetelor de juni de la Sălişte în a patra zi de Crăciun, tradiţie păstrată din 18950.05

Optik Tataru
Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Ultima ora

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei