DNA: Toţi inculpaţii, care nu au uzat de dreptul la tăcere, au dat declaraţii profund nesincere

Potrivit DNA, organizarea tuturor inculpaţilor într-un grup infracţional, extrem de bine structurat, prezentând o subordonare ierarhică clar conturată şi beneficiind de un palier eficient de protecţie politică, demonstrează de o manieră pregnantă "o activitate infracţională extrem de periculoasă pentru existenţa şi funcţionarea normală a statutului de drept în România".

"Pe parcursul înregii urmăriri penale desfăşurată până în prezent, absolut toţi inculpaţii (care nu au uzat de dreptul de tăcere) au dat declaraţii profund nesincere, fabricând explicaţii neverosimile pentru convorbirile telefonice interceptate în prezenta cauză şi care se desfăşoară, în marea lor majoritate într-un limbaj codat, propriu şi creat de grupul infracţional organizat, tocmai pentru a îngreuna sau chiar a împiedica aflarea adevărului în cauză", se arată în referatul procurorilor DNA privind cererea de prelungire a mandatelor de arestare preventivă a inculpaţilor din cazul "Mironescu", solicitare admisă.

Potrivit anchetatorilor, mare parte a inculpaţilor nu au dat, până în acest moment, declaraţie în faza de urmărire penală, nici înaintea procurorului şi nici înaintea celor două complete ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (care au judecat cererea de arestare şi recursul privind încarcerarea celor 28 de inculpaţi-n.r.).

"Desigur, că dreptul la tăcere este o componentă esenţială a dreptului la apărare, consacrat atât de legislaţia procesual penală română, cât şi de o pleiadă de tratate şi convenţii internaţionale în domeniul respectării drepturilor omului (CEDO, Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Politice şi Civile - ONU 1966, Convenţia Universală a Drepturilor Omului etc.). Cu toate acestea, o mare parte din persoanele care şi-au exercitat dreptul la tăcere, au formulat în ultimele zile cereri prin care să fie audiate în calitate de inculpaţi în cauză. Alegerea unui astfel de moment procesual pentru a da o declaraţie de inculpat în cauză, după ce anterior şi-a exercitat dreptul la tăcere, conturează totuşi convingerea procurorului că respectivii inculpaţi au dorit ca, întâi să devină publice conţinutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, precum şi ceea ce au declarat ceilalţi inculpaţi, în scopul evident de a-şi plăsmui explicaţii pentru mijloacele principale de probă existente împotriva lor", explică DNA, în documentul citat, obţinut de MEDIAFAX.

Totodată, procurorii spun că, mai mult, unii inculpaţi, printre care Cadîr Sunai, au dovedit o înclinaţie spre distrugerea de probe utile soluţionării prezentei cauze.

Astfel, DNA reaminteşte instanţei că, în timp ce în locuinţa sa se desfăşura percheziţie domiciliară, inculpatul Cadîr Sunai a transmis un SMS numitului Anefi Erol, cu conţinutul "Spune-i lui Gelil să ardă toate hârtiile". De asemenea, la aceeaşi dată, 23 mai 2011, orele 13.51 şi 15.45, inculpatul Cadîr Sunai a mai luat legătura cu o persoană de sex masculin, încă neindentificată, căreia îi spunea, în cea dintâi comunicare "să aibă grijă de hârtii..." şi, respectiv, în ceea de-a doua comunicare: "Dacă întreabă cineva, tu ai făcut depunerea".

Cu toate că activitatea de urmărire penală desfăşurată în perioada 26 mai 2011 - 16 iunie 2011 "a decurs într-un ritm susţinut, dată fiind complexitatea cauzei, numărul mare de inculpaţi aflaţi în stare de arest, precum şi cele câteva sute de acte materiale reţinute în sarcina inculpaţilor prin ordonanţele de punere în mişcare a acţiunii penale", urmărirea penală nu a putut fi finalizată, fiind necesară prelungirea stării de arest preventiv a inculpaţilor, în vederea continuării actelor de urmărire penală, arată DNA, ţinând seama că se menţin absolut toate aspectele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când a emis mandatele de arestare, precum şi atunci când a respins recursurile declarate de inculpaţi împotriva acestora.

"Astfel, subzistă indicii temeinice şi probe, care se conturează tot mai pregnant pe măsura avansării urmăririi penale, cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală. De asemenea, pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta punerea în libertate a inculpaţilor, pericol de alminteri reţinut ca atare de instanţa de judecată, se menţine şi în prezent", spune DNA.

În opinia DNA, activitatea inculpaţilor poate fi caracterizată ca o formă sectorială de captură a statului în domeniul vamal.

În 25 mai au fost arestaţi Laurenţiu Mironescu - fost secretar general al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Eugen Bogatu - fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Liviu Adrian Durbac - şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, în prezent şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti, Liviu Costel Bratu şi Claudiu-Constantin Olteanu - adjuncţi ai şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, Adrian Sorin Pătraşcu - ofiţer de poliţie, comandant al "Grupului de nave" Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, precum şi inspectori, lucrători, comisionari şi intermediari vamali, asociaţi şi administratori ai unor firme. De asemenea, instanţa a emis mandat de arestare preventivă în lipsă pentru El Haj Ahmad, cetăţean libanez, intermediar vamal.

În acest dosar este cercetat şi senatorul PDL Mircea Marius Banias, în cazul acestuia procurorii luând măsura interdicţiei de a părăsi ţara pentru 30 de zile, fiind acuzat de aderare la un grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la delapidare.

Sâmbătă noaptea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis prelungirea, cu 30 de zile, a mandatelor emise pe numele inculpaţilor arestaţi în acest caz, printre principalii acuzaţi fiind fostul secretar de stat în MAI, Laurenţiu Mironescu, şi fostul şef al Direcţiei Portuare din Constanţa, Eugen Bogatu.