Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoParlamentul European a hotărât să dezbată situaţia romilor săptămâna viitoare, la Strasbourg, în urma expulzărilor operate de Franţa, a anunţat joi preşedintele Parlamentului, Jerzy Buzek, avertizând în legătură cu discriminările faţă de această comunitate, relatează AFP.
"Parlamentul va dezbate această problemă complexă. Parlamentarii sunt îngrijoraţi de situaţia romilor în anumite state membre", a declarat Buzek, fără să numească, în mod explicit, Franţa.
Dezbaterea va avea loc la 7 septembrie, la ora 15.00 (16.00, ora României). Aceasta survine în contextul în care Guvernul francez şi-a înăsprit politica faţă de romi, declanşând un val de critici, atât în Franţa, cât şi în străinătate.
Luna trecută, Parisul a procedat la expulzarea a 979 de români şi bulgari şi la desfiinţarea a apoximativ 100 de tabere ilegale. De la începutul anului, au fost expulzaţi, în total, peste 8.000 de români şi bulgari.
"Toţi cetăţenii europeni au aceleaşi drepturi în cadrul Uniunii. Nimeni nu poate fi expulzat dintr-o ţară, doar pentru că face parte din minoritatea romă", a avertizat preşedintele polonez al Parlamentului European.
Copreşedintele Parlamentului, din partea grupului parlamentar al Verzilor, Daniel Cohn-Bendiat, a fost mult mai dur. El a declarat că "Franţa trebuie să înceteze imediat expulzările şi să-şi alinieze legislaţia la legislaţia europeană".
Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, le-a prezentat, miercuri, colegilor ei din cadrul Comisiei Europene (CE), un raport confidenţial, care cere autorităţilor franceze "informaţii detaliate pentru a afla dacă şi în ce măsură au fost aplicate garanţiile cerute (de dreptul european), în aceste cazuri recente" de expulzare a cetăţenilor români şi bulgari, potrivit unor fragmente ale raportului, citate de un diplomat european.
O reuniune asupra acestui subiect este prevăzută vineri, la Bruxelles, între oficiali francezi de rang înalt şi Comisie.
Executivul european vrea să se asigure, mai ales, de realitatea naturii "voluntare" a celor 828 de repatrieri pe care Parisul a anunţat că le-a efectuat către România şi Bulgaria, în perioada 28 iulie-30 august, a declarat o sursă diplomatică europeană.
De asemenea, Bruxellesul a încercat să afle dacă persoanele repatriate "voluntar" în România şi Bulgaria vor putea reveni în Franţa, în cazul în care doresc acest lucru, a adăugat diplomatul.
Acordarea unui "ajutor de întoarcere", în valoare de 300 de euro, romilor repatriaţi "nu este, în sine, suficient pentru a-i scoate din câmpul aplicării directivei europene asupra libertăţii de circlaţie", se arată în raportul lui Reding.
În virtutea articolului 21 din Tratatul de la Roma, orice cetăţean al Uniunii are dreptul să circule şi să se stabilească în oricare stat membru. O directivă (lege) a Uniunii precizează, însă, că libertatea de circulaţie poate fi restricţionată în numele "ordinii publice, securităţii publice sau sănătăţii publice".
Doi miniştri francezi, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, şi ministrul Imigraţiei, Eric Besson, au apărat, marţi, politica franceză faţă de romi în faţa Comisiei, dar aceasta îşi păstrează poziţia fermă şi menţine presiunile asupra autorităţilor franceze.
Besson afirma că expulzările romilor în ţările lor de origine, efectuate de autorităţile franceze, respectă "cu scrupulozitate" dreptul european. Bruxelles-ul are, în continuare, îndoieli şi doreşte să afle mai multe.
