Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoGeoană a afirmat, într-o conferinţă de presă, că rambursarea împrumurului extern care ar putea fi accesat în baza unui acord cu FMI a fost gândită luând în calcul absorbţia fondurilor europene.
"Într-un fel, calculul făcut la acest împrumut extern şi pentru rambursarea lui ia în calcul faptul că noi am fi capabili ca în următorii cinci ani, până în 2013-2014, să absorbim la rate foarte înalte bani europeni, bani de coeziune, bani de fonduri structurale", a spus Geoană.
El a apreciat că atât administraţia publică centrală, cât şi cele locale trebuie "să se mişte agresiv" pentru a atrage proiecte cu finanţare comunitară.
"Principalul efort pe care administraţia publică centrală şi locală trebuie să-l facă este acela de a reuşi să se mişte mult mai agresiv în zona absorbţiei fondurilor UE", a spus Geoană.
El a susţinut că va exista o problemă de rambursare a creditului extern dacă rata absorbţiei fondurilor europene va rămâne mică.
"În condiţiile în care o să rămânem la o rată de absorbţie atât de mediocră, ca aceea pe care am moştenit-o de la precedentul Guvern, nu există o posibilitate reală de a rambursa un împrumut pe care suntem gata să îl contractăm. Asta înseamnă că dacă nu atragem bani europeni, diferenţa de bani va fi tot din resursele interne ale României, ceea ce înseamnă că nevoia de rambursare a acestui împrumut va fi una care va depăşi capacitatea normală a României", a adăugat Geoană.
În urma discuţiilor din Guvern, Ministerele Educaţiei, Muncii, Sănătăţii, Agriculturii, Transporturilor şi Finanţelor au primit mandate de negociere cu Comisia Europeană, în vederea accesării împrumutului.
România va trimite Fondului Monetar Internaţional, după finalizarea negocierilor de la Bucureşti, o scrisoare de intenţie pentru încheierea unui acord de tip stand-by pe o perioadă de doi ani, cu o scadenţă de cinci ani pentru rambursarea împrumutului.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, sâmbătă, la Craiova, referindu-se la negocierile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene, că "suma despre care s-a discutat este de vreo 19 miliarde de euro", din care doar patru miliarde de euro vor sprijini activităţi guvernamentale, restul având rol de rezervă.
Surse guvernamentale au declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, că România ar urma să primească din partea Comisiei Europene 4 miliarde de euro în cadrul pachetului financiar negociat în acest zile, care totalizează 19 miliarde de euro, 13 miliarde de euro (echivalentul a 12 miliarde DST) provenind de la FMI.
"Aceste 4 miliarde de euro vor proveni din facilitatea de asistenţă pe termen mediu, al cărei plafon s-a dublat potrivit unei înţelegeri în cadrul Consiliului European. Practic, nu este vorba de bani propriu-zişi, ca în cazul fondurilor structurale, ci despre obligaţiuni emise cu garanţie comunitară pe piaţa de capital", au explicat sursele citate.
Aceleaşi surse au afirmat că, sub rezerva modificărilor ce ar putea apărarea până la încheierea procesului de evaluare, suma totală ar fi de 19 miliarde de euro, dintre care 13 de la FMI, 4 de la CE, 1 miliard de la BEI şi 1 miliard de la Banca Mondială.
