Proiectul de ordonanţă privind practicile în retail a fost finalizat în absenţa retailerilor

Ministerul Agriculturii şi producătorii din industria alimentară au convenit luni asupra ordonanţei care va transpune Codul de Bune Practici, la o întâlnire la care retailerii nu au participat, iar principalul efect al actului va fi preţul diferenţiat la raft, în funcţie de cheltuielile fiecărui magazin.

"S-a ajuns la un comun acord privind modificarea Ordonanţei 99/2000, noi am finalizat aceste modificări, iar actul normativ va urma cursul în mod normal, urmând să fie avizat şi de Comisia de Dialog Social şi să treacă şi pe la celelalte ministere, iar apoi să fie aprobat", a declarat luni Cătălin Roşculete, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Reprezentanţii retailerilor nu au fost prezenţi la dezbateri, transmiţând în scris un punct de vedere ministerului.

"Noi sperăm să fie şi ei de acord cu acest proiect, pentru că au fost de acord şi data trecută când ne-am întâlnit", a spus Roşculete, care a adăugat că unul dintre motivele pentru care retailerii nu au participat la discuţii este prezenţa reprezentanţilor sindicatelor.

El a reiterat ideea că preţurile vor scădea cu până la 30% după aprobarea ordonanţei.

În schimb, secretarul general al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Adrian Manolache, a declarat pentru MEDIAFAX că retailerii nu au mai participat la întâlnire deoarece Ministerul Agriculturii nu a ţinut cont, la întâlnirile anterioare, de punctele de vedere expuse de comercianţi.

"Am constatat că forma adoptată de minister se bazează exclusiv pe punctele de vedere ale producătorilor", a spus Manolache.

El a precizat că, la întâlnire, ar fi trebuit să participe şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi Consiliului Concurenţei, precum şi sindicatele din comerţ, având în vedere că sindicatele din agricultură şi industrie alimentară au fost invitate la consultări.

"Nu rămâne decât să luăm act de noul act normativ", a adăugat Manolache.

Potrivit producătorilor, cel mai important efect al ordonanţei care va transpune Codul de Bune Practici va fi afişarea unor preţuri diferenţiate la raft, de la un magazin la altul, în funcţie de taxele impuse.

"Un producător vinde cu 100 de lei un produs supermarketului, din care 20 de lei îi returnează magazinului, sub formă de taxe. Magazinul a plătit doar 80 de lei pentru produs, aceştia trebuie trecuţi pe factură. La acest preţ, de 80 de lei, producătorul vinde produsul tuturor comercianţilor, iar, în funcţie de cheltuielile fiecărui retailer (care determină şi nivelul taxelor) apar preţuri diferenţiate la raft", a declarat preşedintele Romalimenta, Sorin Minea.

El a adăugat că problema nu este interzicerea taxelor, care sunt în medie cam 13-14, ci scoaterea lor din preţul producătorului.

"Vor scădea preţurile la producător, preţurile de la raft nu mai sunt treaba noastră. Dacă un magazin are cheltuielil mici, de 5%, preţul său va fi de 85 de lei, dacă sunt mai mari, preţul va fi mai mare, iar consumatorul va alege în consecinţă. Preţurile nu vor scădea în următoarea săptămână, ordonanţa trebuie să intre în vigoare, să înceapă să funcţioneze. În Franţa a durat trei luni până la scăderea preţurilor", a spus Minea.

El a arătat că există posibilitatea ca retailerii să crească preţurile.

"Ameninţarea reală este să crească preţurile. (...) Dar, nu o să mai poată spună că au cel mai mic adaos comercial, pentru că toate acele taxe se vor transforma teoretic în adaos comercial. Sigur că îşi poate face o firmă de advertising şi să te pună să plăteşti pentru apariţia în revistă, ceea ce mi se pare normal. Sau poziţia la raft, să fie scoasă la licitaţie, pentru eu ca producător vreau de exemplu poziţia centrală", a spus preşedintele Romalimenta.

El a exemplificat arătând că un retailer a cerut 15.000 de euro taxă de deschidere de magazin, în timp ce altul 500 de euro, iar, preţul aceluiaşi produs distribuit ambelor magazine va fi mai mic în cazul comerciantului care a impus o taxă mai mică. Anterior, producătorii au reclamat că retailerii îi obligau să nu vândă cu un preţ mai mic altor magazine.

El a arătat că anul trecut reprezentanţii retailerilor au fost de acord cu definirea preţului de achiziţie, dar la ultima întâlnire nu au mai dorit introducerea acestui punct în actul normativ.

"Ministerul (Agriculturii - n.r.) a zis că trece cu preţul de achiziţie", a mai spus preşedintele Romalimenta.

În opinia secretarului general al AMRCR, definirea preţului de achiziţie va bulversa structura actuală a preţurilor.

"Prevederile proiectului includ în definiţia de cost şi elemente de venit. Ceea ce retailerii obţineau cu titlu de venit, prin prestările de servicii către furnizori, vor fi trecute ca şi costuri", a mai spus Manolache.

Proiectul de ordonanţă prevede şi amenzi de 5.000-10.000 de lei şi trebuie avizat şi de Consiliul Concurenţei.

În ceea ce priveşte termenele de plată ale produselor furnizate de producători, acestea au fost stabilite la 20 de zile pentru produsele alimentare proaspete şi 45 de zile pentru alte alimente.

"Noi (producătorii - n.r.) am mers exact pe ceea ce am stabilit anul trecut în octombrie. Noi am propus atunci ca termene de plată 14 zile pentru produse proaspete şi 30 de zile pentru restul produselor alimentare, iar retailerii 30, respectiv 60 de zile. Ei (retailerii - n.r.) nefiind astăzi aici am convenit la o variantă de mijloc, respectiv 20 şi 45 de zile. Îmi pare rău că nu au fost aici, dar s-a mers pe aceleaşi puncte care au existat de fiecare dată", a spus Minea.

Potrivit lui Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară (FSIA), retailerii nu au fost de acord cu prezenţa la discuţii a sindicaliştilor.

El a precizat că există sindicate doar în trei grupuri de retail din România.

"Salariaţii au venituri foarte mici, la nivelul salariului minim, oamenii muncesc foarte multe ore suplimentare, iar ei (retailerii - n.r.) nu sunt interesaţi să aibă sindicate care să le apere interesele", a spus Frumosu.

Preşedintele FSIA, a mai afirmat că taxele impuse produselor din import sunt mult mai mici decât cele impuse produselor româneşti.

Potrivit lui Minea, în UE taxele reprezintă în medie circa 10% din preţul produslui, iar în România 25%.

Minea a mai spus că există scăderi dramatice de vânzări în industria alimentară, iar firme mari din domeniu sunt în imposibilitate de plată, printre factori fiind piaţa neagră şi faptul că firmele au lucrat pe credite mari.

"Sunt firme importante în imposibilitate de plată. Cei care au avut anul trecut profit operaţional, dar pierdere financiară, nu cred că merge vreunul pe profit", a spus Minea.