Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video"Echilibrul între ofertă şi cerere poate fi periclitat dacă condiţiile meteorologice se înrăutăţesc", adică dacă se vremea se va răci, precizează Capgemini în cel de al zecelea Observator european al pieţei energiei (OEME).
Cabinetul avertizează în special asupra unei situaţii privind alimentarea greoaie în perioadele în care consumul atinge un nivel maxim.
Această situaţie se explică în special prin "creşterea pe de o parte a energiei eoliene", sursă de energie care nu este programabilă şi deci "nu întotdeauna disponibilă în perioada de vârf".
Astfel, în pofida unei creşteri reduse a cererii în 2007, limitele reale ale capacităţii de producţie, anume capacitatea disponibilă în perioadele cu consum maxim, au scăzut la circa 5,3 la sută faţă de 7,6 la sută în 2006.
În schimb, "o marjă de cinci la sută este considerată pragul sub care nu trebuie să coborâm", de teama de a nu spori riscurile la adresa securităţii alimentării cu energie, precizează Colette Lewiner, director internaţional pentru sectorul energetic în cadrul Capgemini.
Studiul evidenţiază mai multe "situaţii îngrijorătoare", precum cea a Franţei (unde marja reală este de -5,7 la sută), a Marii Britanii (unde aceasta ascăzut de la 7,9 la sută în 2006 la 2,2 la sută în 2007) sau a Germaniei (de la 4,4 la sută la doi la sută).
În Franţa, degradarea securităţii energetice se datorează operaţiunilor de mentenanţă operate la centralele nucleare, potrivit aceleiaşi surse.
"Europa trebuie să îşi reducă dependenţa faţă de aprovizionarea cu gaz rusesc", se arată în studiu care apreciază drept "îngrijorătoare" securitatea alimentării cu gaz în Europa.
Gazul rusesc ar trebui să reprezinte 50 la sută din aprovizionarea europeană cu gaz în 2030, Finlanda sau Europa de Est apreciind că dependenţa lor de gazul rusesc va ajunge la 80 la sută.
Pentru a reduce dependenţa Europei, trebuie să creştem capacităţile de stocare, să sporim "fluiditatea schimburilor pe piaţa europeană" pentru a permite o mai mare solidaritate în cazul unei crize de alimentare şi să diversificăm sursele de aprovizionare importând mai mult gaz natural lichefiat (GNL), potrivit Capgemini.
GNL nu reprezintă în prezent decât şapte la sută din consumul total de gaz în Europa şi ar putea constitui "între 15 şi 18 la sută" până în 2020.
Cabinetul face un apel general la "investiţii foarte importante în infrastructura energetică, pentru a garanta securitatea aprovizionării".
"Statelele europene vor trebui să investească 1.000 de miliarde de euro în infrastructura gazieră şi electrică în următorii 25 de ani", avertizează Capgemini.
În condiţiile în care criza economică şi financiară riscă să "încetinescă sau să suspende investiţiile" în special în energie regenerabilă, Lewiner propune "o relansare economică prin investiţii". "În caz contrar, rezultatul va fi dureros, iar creşterea va dispărea", a avertizat aceasta.
