Nicolăescu:Cheltuieli pentru sănătate de peste 4 miliarde lei în 2008, cu 51% mai mult decât în 2007

Comparativ cu anul 2004, cheltuielile publice pentru sănătate s-au majorat semnificativ încă din primul an de mandat, creşterea fiind de 33 la sută în anii 2005 şi 2006, de 75 la sută în anul 2007 şi de 129,4 la sută în 2008, a explicat ministrul la conferinţa ForumInvest-Healthcare 2008.

Totodată, ponderea cheltuielilor pentru sănătate în PIB a crescut progresiv, ajungând, în 2008, la 4,1 la sută, faţă de 3,8 la sută în 2007 şi respectiv 3,7 la sută în 2004.

Cheltuielile efectuate de Ministerul Sănătăţii Publice au crescut cu 119,2 la sută în 2007 faţă de 2004, iar pentru anul 2008, cheltuielile programate sunt de peste 4,4 miliarde de lei, în creştere cu 51 la sută faţă de 2007, a explicat demnitarul.

Ministrul a amintit lansarea, în iulie 2007, a programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei şi a prezentat, tot ca o noutate, lansarea programului de prevenţie primară (vaccinare) şi cel de depistare precoce a cancerului de col uterin.

"Putem spune că a crescut accesul cetăţenilor la îngrijirile medicale de bază, prin creşterea accesului la servicii de asistenţă medicală de urgenţă, servicii de prevenţie şi profilaxie inclusiv a populaţiei neasigurate şi a populaţiei din mediul rural. De asemenea, a crescut accesul cetăţenilor la medicamente de ultimă generaţie şi la servicii moderne de sănătate, fiind majorate fondurile pentru medicamente cu 130 la sută, de la 1,1 miliarde de lei în 2004, la 2,6 miliarde de lei în 2007, peste 2.000 de medicamente fiind eliberate gratuit sau compensat", a explicat Nicolăescu.

Mai mult, demnitarul a anunţat că finanţarea totală a sistemului de sănătate trebuie să ajungă la 7 la sută din PIB în anul 2012.

"Este vorba despre o creştere eşalonată, adică 5,5 la sută din PIB în 2009, 6 la sută în 2010, 6,5 la sută în 2011 şi 7 la sută în 2012, prin sporirea ponderii finanţării bugetului de stat pentru programe naţionale de sănătate, pentru investiţii strategice, pentru medicina de urgenţă şi accesul populaţiei din mediul rural la servicii de sănătate'', a adăugat ministrul.

Demnitarul a adăugat că toate schimbările din sistem nu se fac de pe o zi pe alta. E nevoie de timp şi de resurse.

"Pe de altă parte, nu se poate aplica un proiect de această anvergură în domeniul sănătăţii fără a se ţine seama că orice măsură trebuie să fie flexibilă şi adaptabilă, la condiţiile din momentul în care se aplică. Flexibilitatea şi adaptabilitatea sunt caracteristicile unei reforme făcute în interesul cetăţenilor'', a conchis demnitarul.

La rândul său, preşedintele comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, Mircea Ifrim, de asemenea participant la ForumInvest, a spus că în sistemul sanitar ar trebui pus accentul pe aspectele profilactice.

“Acestea vor constitui medicina viitorului. Apare din ce în ce mai frecvent greşeala, culpa medicală. Acest aspect este strâns legat de calitatea învăţământului, a
absolvenţilor. Ne aflăm în ipostaza în care avem diplome false, ceea ce în domeniul medical înseamnă criminali cu diplomă. Pachetul de servicii medicale nu este încă realizat'', a mai spus deputatul, cu aceeaşi ocazie.

El a explicat că nu poate fi acordat numai pachetul minimal de servicii medicale. "În 2004 erau alocaţi 100 de dolari pentru fiecare locuitor, în 2008
am ajuns la 220 de dolari. Totuşi, nu este suficient. În Marea Britanie sunt alocaţi 1.800 de euro pentru fiecare pacient", a declarat preşedintele comisiei, adăugând că în sistemul de sănătate este nevoie de mai multă autoritate.

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) şi al comisiei de etică din Ministerul Sănătăţii, profesorul Vasile Astărăstoae, a explicat că nu există niciun studiu despre relaţia între investiţiile din sistem şi satisfacţia medicilor sau a celor care beneficiază de servicii medicale.

“Vorbim despre sisteme de sănătate sau de îngrijiri de sănătate? Avem sisteme de îngrijiri de sănătate care pot influenţa în proporţie de 10-15 la sută starea de sănătate. Există sisteme de sănătate performante? Nu există nicio statistică care să arate dacă există o relaţie între fondurile investite şi satisfacţia medicilor şi pacienţilor'', a spus preşedintele CMR.

El a precizat că există multe inegalităţi, şi la nivel naţional şi la nivel global. "De ce nu sunt sistemele de sănătate performante? Pentru că au fost
gândite greşit, pe baza tradiţiilor, a particularităţilor, intervenţiilor din sistem. Politicile de sănătate ar trebui să construiască un sistem şi nu invers”, a
conchis Astărăstoae.