MMDD: Avertizările de inundaţii din Ucraina, incomplete şi tardive, sistemul trebuie schimbat

Reprezentanţii Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile susţin că avertizările de inundaţii primite din Ucraina la sfârşitul lunii trecute au fost incomplete şi, uneori, chiar tardive, propunând în acest sens modificarea sistemului de transmitere de date între autorităţile din cele două ţări.
 
  "Nu putem spune că nu am avut avertizări, însă putem spune că acestea au fost incomplete, având în vedere că se refereau strict la niveluri, şi nu la debite. Pentru a mă înţelege cât mai corect, vă pot da un exemplu: dacă eu vă spun că mâine va ploua, pentru dumneavoastră este o informaţie, în sensul că ştiţi să plecaţi de-acasă cu umbrela. Dacă însă vine o viitură care vă ia casa şi eu v-am spus că va ploua, nu ştiu cât de importantă va fi informaţia primită de la mine", a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, Marie-Jane Adler, responsabil cu situaţiile de urgenţă din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).

Practic, Adler acuză faptul că informările primite din Ucraina, în jur de 20 la număr, nu au fost folositoare decât în mică măsură autorităţilor române.

"Atunci când ni se spune că nivelurile vor creşte de la 0,5 la 2,5 metri, există zece variante de intervenţie, practic toate cele posibile într-un caz de inundaţii", a afirmat Adler.

Ea a precizat că sistemul de avertizare reciprocă între România şi Ucraina trebuie îmbunătăţit şi că va exista o şedinţă bilaterală în acest sens.

"Sistemul actual nu este unul care să transmită informaţiile utile şi în timp real. Au existat şi situaţii în care documentele ucrainene ajungeau la autoritatea centrală în momentul în care fenomenul asupra căruia eram avertizaţi era deja în desfăşurare, pentru că hârtiile ajungeau, dintr-un motiv sau altul, în alte instituţii şi ajungeau la noi chiar şi cu o zi întârziere", a mai spus Adler.

Ea a anunţat că, la întâlnirea bilaterală aşteptată cu ucrainenii - care ar putea avea loc cel mai devreme în două săptămâni -, MMDD va propune instalarea unor staţii automate de avertizare în bazinele hidrografice comune României şi Ucrainei, care să transmită informaţii despre debite la instituţiile centrale din cele două ţări în timp real.

Un sistem de acest gen funcţionează deja între România şi Ungaria.

Responsabilul român pentru acordul bilateral al României cu Ucraina în acest sens, Ana Grapa, nu a putut fi contactată, până la momentul transmiterii acestei ştiri, pentru a da detalii cu privire la numărul exact al avertizărilor.

Lipsa de informaţii din partea Ucrainei a creat dificultăţi autorităţilor române în gestionarea inundaţiilor, astfel că se doreşte o colaborare mai bună între cele două părţi în astfel de situaţii, a declarat, în 30 iulie, în perioada în care nordul României era afectat de inundaţii de proporţii, premierul Călin Popescu Tăriceanu.

"Ceea ce rămâne de făcut, la nivel de deziderat, este o colaborare mai bună, o transmitere constantă a datelor, în aşa fel încât autorităţile române să poată să ia deciziile care se impun. Am avut, după data de 24 iulie, o lipsă de informaţii din partea ucraineană, care sigur că ne-a pus într-o situaţie de dificultate. Este şi motivul pentru care am intervenit personal pe lângă Guvernul ucrainean, pe lângă autorităţile ucrainene să ne furnizeze aceste date. Din acest motiv a existat un anumit element de incertitudine, care sigur că a grevat asupra deciziilor care trebuia luate", a spus Tăriceanu, aflat la barajul Stânca-Costeşti.

România a cerut oficial Ucrainei, lunea trecută, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), să permită accesul unor experţi hidrologi români pe secţiunile ucrainene ale Siretului şi Prutului, pentru a observa şi a evalua starea exactă a debitelor acestora şi pentru a putea contracara mai bine efectele inundaţiilor.

Ministrul român de interne, Cristian David, critica explicit, în aceeaşi zi, comunicarea "foarte săracă" dintre autorităţile române şi cele ucrainene pe tema inundaţiilor din nordul Moldovei, precizând că informaţiile despre starea reală a debitelor au ajuns târziu la autorităţile române.

"Comunicarea cu ucrainenii este foarte săracă. Nu avem informaţii suficiente şi la timp din Ucraina, pentru a şti ce putem şi ce trebuie să facem noi, aici", declara ministrul David, aflat la Rădăuţi-Prut, din judeţul Botoşani, localitate distrusă în mare măsură de apele revărsate ale Prutului.

Ulterior, David şi-a nuanţat declaraţiile, afirmând că afluenţi din Ucraina s-au deversat în Prut şi, de aceea, s-au produs inundaţii la Rădăuţi-Prut, în judeţul Botoşani.

"Autorităţile ucrainene dau foarte puţine informaţii sau deloc. Nu avem cum să fim anunţaţi din timp, doar constatăm. (...) Solicităm informaţii de la partea ucraineană, dar mă îndoiesc că lucrurile vor evolua altfel", a mai spus David.

Ministrul a mai arătat că este foarte dificil să reacţioneze în condiţiile în care ucrainienii nu comunică deloc.

Miercuri, la briefingul susţinut după videoconferinţa cu prefecţii, întrebat fiind de avertizările Ucrainei privind inundaţiile, ministrul David a spus: "Găsiţi răspunsul la Ministerul Mediului".