Instanţa supremă reia în toamnă dezbaterile în procesul Revoluţiei de la Timişoara

Instanţa supremă a respins, luni, cererea reprezentanţilor Asociaţiei 21 Decembrie 1989 cu privire la devansarea procesului revoluţiei de la Timişoara, amânat până în 15 septembrie, astfel că următorul termen de judecată se va derula la data stabilită iniţial de judecători.
  În urmă cu două săptămâni asociaţiile de revoluţionari au protestat în faţa sediului instanţei supreme faţă de termenul acordat de judecători în procesul Revoluţia de la Timişoara, respectiv 15 septembrie, cerând ca procesul să se judece mai repede.

Timp de două zile activitatea instanţei supreme a fost perturbată de zgomotele boxelor montate vis-a-vis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Protestul a fost suspendat la 11 iunie, după ce instanţa supremă a decis că va lua în discuţie cererea de schimbare a termenului stabilit. Data pentru judecarea acestei cereri a fost fixată pentru 23 iunie.

La ultimul termen de judecată, părţile prezente la ultima şedinţă de judecată au început să ţipe, să huiduie şi să scandeze "Hoţii", după ce completul de nouă judecători al instanţei supreme a constatat vicii de procedură, cu mai multe părţi civile şi vătămate, şi a decis amânarea procesului, în care sunt judecaţi generalii în rezervă Chiţac şi Stănculescu, până în 15 septembrie. Persoanele din sală i-au acuzat pe judecători că-i favorizează pe cei doi inculpaţi din proces.

În 4 aprilie 2007, un complet de trei judecători al instanţei supreme a hotărât condamnarea la câte 15 ani de închisoare a celor doi generali în rezervă şi degradarea militară a lor, fiind găsiţi vinovaţi de acuzaţiile de omor deosebit de grav, în dosarul revoluţiei de la Timişoara. Cei doi au făcut recurs împotriva hotărârii de condamnare a lor.

Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la cinci ani de interzicere a unor drepturi. Totodată, el a mai primit şapte ani şi şase luni de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu va executa pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se va adăuga şi pedeapsa degradării militare.

Tot la 15 ani de detenţie şi la cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat şi generalul Mihai Chiţac, pentru omor deosebit de grav. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară.

Totodată, instanţa a admis în parte plata de către cei doi, în solidaritate cu Ministrerul Apărării Naţionale, de despăgubiri civile cerute de părţile civile din proces.

Instanţa supremă a decis, în 4 aprilie, ca peste 200 de persoane să fie despăgubite în total cu mai mult de un milion de euro, în procesul revoluţiei de la Timişoara.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis despăgubirea, în parte, a 74 de părţi civile. Aceste persoane au primit în total aproximativ 700.000 de lei noi cu titul de daune morale, acelaşi cuantum fiind stabilit şi cu titlu de daune materiale. Astfel, instanţa a decis să despăgubească cele 74 de părţi civile în total cu peste 1,5 milioane de lei noi.

În procesul revoluţiei de la Timişoara, magistraţii Secţiei penale au decis despăgubirea, în totalitate, a 143 de părţi civile, cu aproximativ 2,5 milioane de lei noi. Astfel, cele 143 de persoane au primit în total aproximativ 1,15 milioane de lei noi cu titul de daune morale, iar cu titlu de daune materiale a fost acordată o sumă similară.

Concret, valoarea despăgubirilor acordate de magistraţi în procesul revoluţiei de la Timişoara este de aproximativ patru milioane de lei noi, adică peste un milion de euro, potrivit minutei de marţi seară a magistraţilor care au judecat acest dosar.

În acelaşi dosar, magistraţii Secţiei penale au respins acordarea de daune pentru peste 250 de persoane, instanţa constatând că sumele au fost plătite de către partea responsabilă civilmente - Ministerul Apărării.

Pentru alte 50 de persoane, instanţa a constatat că cererile de despăgubiri civile sunt nefondate sau inadmisibile. Cererile de despăgubiri pentru peste 70 de părţi civile au fost respinse de magistraţi ca tardive.

În 22 martie 2004, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis - la 14 ani de la revoluţie - rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, acuzaţi de reprimarea timişorenilor. Instanţa supremă a motivat că nu a fost respectat dreptul la apărare, în 1999, atunci când cei doi au fost condamnaţi la câte 15 ani de detenţie.

Cei doi au obţinut rejudecarea după ce le-a fost admis, de către fostul procuror general al României, Joiţa Tănase, memoriul privind promovarea unui recurs în anulare. Fostul procuror general al României susţinea că hotărârile Curţii Supreme de Justiţie prin care generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi, în 15 iulie 1999, la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la câte opt ani de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav sunt netemeinice şi nelegale.

Acţiunea judiciară favorabilă generalilor era motivată, printre altele, prin faptul că expertiza medico-legală psihiatică privitoare la inculpatul Victor Atanasie Stănculescu nu a fost efectuată în condiţiile prevăzute de lege (deşi internarea celui în cauză era obligatorie, acest lucru nu a fost respectat); actele de constatare a serviciilor medico-legale nu au fost examinate şi avizate de Comisia de control şi avizare a actelor medico-legale, iar actele medico-legale privitoare la Stănculescu nu au fost efectuate în condiţiile prevăzute de lege.

În 2 noiembrie 2005, judecătorii instanţei supreme au admis efectuarea unei expertize psihiatrice cu internare a lui Victor Athanasie Stănculescu, fapt ce a stârnit reacţii negative din partea părţilor civile şi vătămate prezente în sala de şedinţă, care au susţinut că, după atâţia ani de la producerea evenimentelor, o astfel de probă nu ar mai fi utilă.

În 30 ianuarie 2006, expertiza medico-legală efectuată lui Athanasie Stănculescu, la Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" din Bucureşti, la cererea instanţei, arăta că generalul nu are tulburări de natură a-i modifica capacitatea psihică, situaţie în care acesta poate răspunde penal pentru faptele sale.