Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
România este pe primul loc în Europa la rata mortalității din cauza accidentului vascular cerebral (AVC); doar unul din șapte cazuri ajunge să fie tratat, iar cei mai mulți dintre pacienții cu AVC rămân cu dizabilități grave, conform unui comunicat al Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), citat de https://www.viata-medicala.ro/. Asta se întâmplă deoarece bolnavii nu ajung la timp într-un spital în care să primească îngrijirile necesare. În România există 10 astfel de centre de tratament pentru AVC.
Sucevenii au șansa de a avea, din decembrie 2020, la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou”, o echipă medicală multidisciplinară specializată și dotarea necesară pentru intervenție promptă în AVC, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Cele mai multe AVC, adică peste 75%, sunt de tip ischemic, când un cheag de sânge blochează un vas care alimentează creierul cu sânge. Tratamentului constă în descompunerea sau îndepărtarea cheagului, respectiv cu medicamente care dizolvă cheagul și îmbunătățesc circulația sângelui în zona de creier afectată, terapie care se poate face în maximum 4,5 ore de la debutul accidentului vascular, sau mecanic, prin îndepărtarea fizică a cheagului de sânge. Această ultimă terapie se numește procedură endovasculară sau trombectomie mecanică. Medicii introduc un dispozitiv printr-o arteră din picior, care ajunge până la artera blocată din creierul pacientului. Dacă se folosește un stent, acesta se deschide și „apucă" cheagul de sânge, medicul extrăgând atât stentul, cât și cheagul prins. Dacă se folosește un cateter, cheagul este extras prin aspirație.
Tratamentul mecanic cu procedură de tip endovascular este aplicat și în cazul AVC hemoragic, produs de ruperea unui vas de sânge din creier, când medicii trebuie să oprească hemoragia. Atunci introduc un tub mic, numit cateter, printr-o arteră majoră dintr-un braț sau dintr-un picior, ghidează cateterul până în țesutul cerebral, la sursa hemoragiei, pe care încearcă să o rezolve mecanic.
Una dintre componentele echipei multidisciplinare implicate în aceste tratamente este Radiologia intervențională.
· „La criterii de performanță suntem pe primul loc”, la finanțare pe locul 8 din 10
Medicul-șef al Compartimentului de Radiologie intervențională, dr. Mihai Crețeanu Jr., a declarat că în anul 2022 au fost efectuate la spitalul din Suceava 30 de proceduri endovasculare pentru tratamentul AVC, în 2023 s-au făcut 44, iar în luna ianuarie a acestui an s-au efectuat deja 14 astfel de proceduri. Dr. Crețeanu Jr. spune că din punct de vedere al numărului de proceduri, spitalul din Suceava se plasează pe locul 4 la nivel național, după Spitalul Universitar de Urgență din București, Spitalul Județean Clinic Târgu Mureș și Spitalului Județean „Pius Brînzeu” Timișoara, dar din punct de vedere al creșterii se situează pe locul 2, cu o creștere de 50%. Ca număr de proceduri, după Suceava urmează Spitalul Județean Sibiu, Spitalul Județean Clinic Oradea, Institutul Național de Neurologie și Boli Cerebrovasculare (INNBN) București, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, Spitalul Universitar de Urgență „Elias” și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj. „La criterii de performanță suntem pe primul loc”, a afirmat dr. Crețeanu.
Dacă la rezultate Suceava este în top, în ceea ce privește finanțarea de la Ministerul Sănătății prin programul AP-AVCAc (acţiuni prioritare – tratament intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut), spitalul este pe locul 8 din 10. „Anul trecut au venit banii pe final de an, 213.000 de lei pentru tot anul. Pentru trimestrul I din acest an au fost 45.000 de lei, echivalentul a aproape 9.000 de euro pentru 3 luni, pentru tromboliză și endovascular, în condițiile în care procedura pentru AVC endovascular fără tromboliză costă minimum 3.000 de euro, iar o tromboliză costă 600 de euro. Noi am făcut 14 proceduri în ianuarie a.c.. Banii din program s-au terminat, acum suntem pe banii spitalului”, a precizat dr. Crețeanu Jr..
Acesta a spus că având în vedere populația deservită, adică județele Suceava, Botoșani, Neamț și mai nou Bacău, incidența bolii și faptul că aici este singurul centru, dintre cele 10 din țară, care funcționează permanent cu un medic primar - dr. Crețeanu Jr., doi medici specialiști - dr. Cătălin Lulciuc, dr. Alexandra Husar, și un medic rezident - dr. Gabriel Mircea, necesarul pentru funcționare optimă este de circa 300.000 de euro, din care 200.000-250.000 de euro ar trebui doar pentru tratamentul endovascular al AVC.
· Când s-au terminat banii din programul național, finanțarea tratamentului AVC a fost preluată de spital
Trebuie spus că nici un pacient cu AVC nu a fost respins sau direcționat către alt spital pe motiv că la Suceava s-au terminat banii alocați prin programul național, ci costurile au fost preluate de spital. Potrivit doctorului Crețeanu Jr., în anul 2023 jumătate din bani au fost acoperiți din programul național și jumătate de spital, asta după ce în 2022 spitalul a acoperit costul a 75% dintre proceduri și doar 25% au fost finanțate prin program. „Nu avem probleme de logistică, ci de finanțare”, a subliniat medicul.
La Suceava, succesul la intervenție este de aproximativ 90%, iar la evaluarea gradului de independență a pacientului la 3 luni post-AVC, circa 30% dintre pacienți sunt independenți. Din punct de vedere al timpului scurs de la momentul când pacientul ajunge în UPU până când începe procedura endovasculară, Suceava este pe locul 2 la nivel național, cu 70 de minute, și se încearcă scăderea sub o oră. Șeful Laboratorului de Radiologie intervențională a arătat că printr-o aplicație de inteligență artificială toată echipa de tratament a AVC are acces la imaginile de la computerul tomograf de pe telefoanele mobile și se discută rapid intervenția. Este singurul centru din țară care o folosește, și asta a dus la reducerea, în medie, cu 30 minute a timpului până la inițierea tratamentului endovascular. De asemenea, darea în folosință a heliportului ar fi „mană cerească” pentru pacienții cu AVC. Doctorul Mihai Crețeanu Jr. consideră că toate dotările și performanța echipei medicale fac din unitatea medicală de la Suceava „un spital normal, de la poarta spitalului până la laboratorul de intervenție”.
· Sinceritatea familiei pacientului cu AVC este esențială
În această luptă contracronometru, rolul familiei pacientului cu AVC este foarte important, „înseamnă mai mult de 50%”, după cum a precizat medicul. „Când pacientul este adus cu ambulanța în UPU medicul neurolog știe deja că vine un caz cu AVC. Toată echipa este mobilizată, investigațiile se fac în UPU și se evidențiază că un vas de sânge, o arteră de la nivelul creierului este înfundată. Este obligatoriu ca pacientul să se prezinte în maximum 6 ore de la debutul simptomelor și să ni se spună sincer ora de debut. Dacă familia minte în această privință riscul este de a face un rău mult mai mare decât un AVC. După investigații pacientul este adus la noi, medicul ATI intubează pacientul și începem procedura de extragere a cheagului din creier. Intrăm inghinal, navigăm prin vasele de sânge și extragem cheagul. Ulterior ne vizităm pacienții la salon și îi evaluăm post intervenție, e satisfacția muncii noastre”, a declarat dr. Crețeanu Jr..
Întrebat care a fost cel mai dificil caz de AVC pe care l-a tratat echipa de la Suceava, doctorul a spus că o pacientă în vârstă de 73 de ani, din Piatra Neamț, cu o ocluzie a arterei care hrănește creierul mic, la care din cauza anatomiei foarte complexe a trebuit să se ajungă la cheagul din creier printr-un vas de la mână. După intervenție pacienta „a plecat pe picioarele ei, cu un mic deficit neurologic”.
Cel mai tânăr pacient cu AVC a fost în vârstă de 37 de ani, dar astfel de cazuri sunt rare. Media de vârstă este de peste 60 de ani.
La Spitalul Clinic de Urgență din Suceava anul trecut au fost aduși 943 de pacienți cu AVC, dintre care 144 au întrunit criteriile de a fi tratați prin tromboliză și 44 au fost tratați prin trombectomie. Trombectomia asigură reducerea radicală a sechelelor majore post AVC, dar poate fi realizată doar în primele 6 ore de la apariția simptomelor. Cu doar 10 spitale în țară în care această procedură este disponibilă, din păcate încă puțini pacienți au șansa de a avea acces la tratament.
