Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În sala de festivități a Mănăstirii Probota din orașul Dolhasca, județul Suceava, a avut loc joi, 12 noiembrie 2020, o conferință de presă dedicată finalizării proiectului de restaurare a ansamblului acestui așezământ monastic. Manifestarea s-a desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Au participat reprezentanți ai Școlii Gimnaziale „Petru Rareș” - Probota, ai obștii monahale și ai comunității locale din Probota. Stavrofora Marina Țurcanu, stareța Mănăstirii Probota, a prezentat mai întâi câteva date din istoricul așezării monahale, amintind în același timp importanța monumentului istoric ce face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. În același timp, stavrofora Marina Țurcanu a expus motivele pentru care s-a dorit realizarea acestor lucrări. Derulat între anii 2017-2020, proiectul „Restaurarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Probota județul Suceava”, a fost finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural. Obiectivul general urmărit a fost punerea în valoare a patrimoniului cultural din satul Probota și transformarea ansamblului monahal într-un „leagăn pentru toți iubitorii de istorie, artă, cultură și spiritualitate”.
Obiectivele specifice care au condus la îndeplinirea obiectivului general au fost:
• consolidarea și restaurarea patrimoniului cultural al Mănăstirii Probota, creșterea vizibilității monumentului pe plan local, regional, național și internațional;
• creșterea nivelului de informare în ceea ce privește Mănăstirea Probota;
• creșterea nivelului de promovare și vizibilitate al Mănăstirii Probota;
• organizarea și susținerea unor evenimente pentru prezentarea rezultatelor obținute, dar și pentru promovarea monumentului, consolidarea educației religioase și desfășurarea de activități cultural-educative în rândul tinerilor;
• creșterea nivelului de satisfacție al turiștilor care vizitează Mănăstirea Probota;
• creșterea numărului de vizitatori ai Mănăstirii Probota.
Proiectul a fost realizat prin implicarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și Mănăstirii Probota, consultantul managementul investiției fiind SC REGIONAL CONSULTING SRL – Suceava. Proiectantul general a fost SC POLARH DESIGN SRL – București, iar executanții de construcții și de restaurare au fost: Asocierea SC GENERAL CONSTRUCT SRL, SC RESTACO SRL, SC LOIAL IMPEX SRL și SC POLARH DESIGN SRL, Lider de asociere SC GENERAL CONSTRUCT SRL.
Ctitorie a lui Petru Rareș de la 1530
Mănăstirea Probota se află la 20 de kilometri de Pașcani, la 30 de kilometri de Fălticeni și la 45 de kilometri de Suceava. Încă de la începutul întemeierii ei, pe când domnitorii au ctitorit-o pe aceste meleaguri, poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae, după cum se menționează în pisania dăltuită în piatră, aflată la intrarea sudică a bisericii: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh. Iată eu, robul stăpânului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan voievod cel Bătrân, a binevoit Domnia mea, cu buna mea voie în al patrulea an al stăpânirii noastre împărătești a zidi acest hram întru numele arhiereului și făcătorului de minuni Nicolae, fiind egumen kir Grigorie, în anul 7038 (1530) octombrie 16“. Între anii 1934-1937, Comisiunea Monumentelor Istorice inițiază restaurarea bisericii și a casei egumenești, prin arhitectul Horia Teodoru. În anul 1986, Mitropolia Moldovei și Sucevei aprobă un proiect de consolidare a părții superioare a bisericii. Tot atunci a fost înlocuit acoperișul cu unul de tablă. În urmă cu 20 de ani, mănăstirea a fost reînființată, având obște de maici. În anul 1993, biserica așezării monahale a fost înscrisă în lista Patrimoniului Mondial - UNESCO, în grupul bisericilor din Moldova cu picturi murale exterioare. Ca urmare a acestui fapt și datorită interesului unor specialiști din Japonia, acest monument a fost supus între 1996-2001 unui amplu proces de cercetare, restaurare și valorificare desfășurat sub egida UNESCO, cofinanțat de Japan Trust Fund for World Heritage și Ministerul Culturii din România. Mănăstirea Probota se remarcă prin unicitatea artistică și arhitecturală, fiind, în același timp, reprezentativă pentru epoca istorică în care a fost construită. Specialiștii din domeniul cercetării arheologice și din cel al istoriei artei consideră că Biserica „Sfântul Nicolae" din cadrul Mănăstirii Probota, este o capodoperă a arhitecturii medievale. Vizitatorii pot admira astăzi bogăția de forme și elemente arhitecturale, rafinamentul artistic, măiestria și complexitatea ornamentațiilor cu care a fost împodobită.
Constantin CIOFU
sursa: http://www.arhiepiscopiasucevei.ro/
