Pandemia de gripă cu virus AH1N1 care evoluează în Ucraina a impus luarea unor măsuri de urgenţă în judeţul Suceava pentru a preveni răspândirea bolii. Comitetul pentru situaţii de urgenţă al judeţului s-a întrunit, sâmbătă, în şedinţă extraordinară şi a decis, în primul rând, înfiinţarea unui punct de asistenţă medicală în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, care a devenit operaţional în aceeaşi zi, de la ora 14.00, şi care funcţionează 24 de ore din 24. Întreg personalul care lucrează în punctele de trecere a frontierei cu Ucraina este vaccinat împotriva gripei cu acest tip de virus şi este instruit pentru identificarea persoanelor potenţial contaminate, iar DSP Suceava a solicitat doze suplimentare de vaccin de la Ministerul Sănătăţii. În punctele de trecere a frontierei cu Ucraina se asigură şi mijloace de protecţie individuală şi colectivă.
Comitetul pentru situaţii de urgenţă a mai decis ca DSP şi ISU să realizeze pliante despre măsurile preventive privind epidemia de gripă AH1N1, cu finanţare de la Consiliul Judeţean Suceava, şi să asigure distribuirea acestora în punctele de trecere a frontierei, locuri publice, instituţii publice şi unităţi de învăţământ din judeţ.
Un comunicat de presă remis de Prefectura Suceava arată că, potrivit DSP, în judeţ au fost identificate clinic, până în prezent, două cazuri de gripă, dar acestea nu au fost confirmate de laboratorul Institutului Cantacuzino Bucureşti.
Gripa cu noul virus H1N1 este o boală infecţioasă contagioasă determinată de virusul omolog (AH1N1, 2009). A fost denumită gripă porcină pentru că a fost depistată iniţial la porci, de la care s-a realizat transmiterea la om. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă, însă, utilizarea numelui de gripă cu virusul AH1N1 sau gripă “nouă”.
Simptomele şi prevenţia gripei cu virus AH1N1
Primele simptome ale gripei AH1N1 sunt: tuse seacă, secreţii nazale apoase, jenă în gât şi febră între 37,5 şi 38,5 grade mai mult de trei zile. La copii se mai constată dereglări ale ritmului respiraţiei, stări de confuzie, slăbiciune severă şi deshidratare.
Virusul trebuie depistat cu ajutorul testelor, în special la persoanele care prezintă un risc crescut de a face complicaţii. Medicii nu trebuie însă, sub nici o formă, să amâne începerea tratamentului la pacienţii cu simptome de gripă AH1N1 până la sosirea confirmării de la laborator a prezenţei virusului.
Conform recomandărilor ferme ale OMS, femeile gravide trebuie să ia tratament antiviral imediat ce sunt suspectate că ar putea avea gripa A H1N1. Copiii foarte mici, sub doi ani, în special cei cu simptome agravante, trebuie să primească imediat medicamente anti AH1N1. Specialiştii afirmă că
bolnavii care fac şi pneumonie în timp ce sunt infectaţi cu virusul AH1N1 trebuie să facă tratament simultan atât cu medicamente pentru gripa AH1N1, cât şi pentru pneumonie.
Ca principale măsuri de prevenţie a bolii, medicii recomandă: spălaţi-vă mâinile cu apă curată şi săpun, mai ales înainte şi după ce intraţi în contact cu persoane bolnave; acoperiţi-vă gura şi nasul când tuşiţi sau strănutaţi şi folosiţi obligatoriu o batistă, mască sau şerveţel de hârtie; evitaţi pe cât posibil aglomeraţia; păstraţi o distanţă de 1,5 metri faţă de persoanele cu care vorbiţi; evitaţi salutul prin strângere de mână sau sărut.
Dacă aveţi în familie persoane care s-au îmbolnăvit, acestea trebuie să stea într-o cameră separată sau într-un spaţiu mai izolat din casă. Este recomandat ca o singură persoană să acorde îngrijire bolnavilor, pentru a preveni contaminarea tuturor membrilor din familie. Persoana care îngrijeşte bolnavii trebuie să poarte mască atunci când trebuie să se apropie de bolnav, să aerisească încăperea şi casa. Toţi ceilalţi membri din familie trebuie să-şi verifice zilnic starea de sănătate. Măştile sau alte materiale folosite se aruncă într-un sac de plastic, pe care apoi îl sigilaţi.
Este important de ştiut că femeile însărcinate, copiii mici şi persoanele cu alte afecţiuni prezintă risc mai mare de îmbolnăvire. Aceştia au nevoie de consult medical de la primele semne de gripă.