Premieră în lupta contra cancerului: prima bronhie artificială, grefată într-un spital francez

În premieră mondială, la spitalul Avicenne din Bobigny, din apropiere de Paris, o echipă de medici a reuşit transplantul unei bronhii artificiale la un pacient în vârstă de 78 de ani suferind de cancer, evitând astfel extirparea completă a plămânului, relatează AFP.

Această inovaţie chirurgicală, realizată pe 28 octombrie 2009, de echipa coordonată de chirurgul Emmanuel Martinod, "a permis nu doar înlăturarea leziunii canceroase cu marje de siguranţă mai importante, ci a evitat şi extirparea completă a plămânului, care era prevăzută, o intervenţie ce prezintă un risc foarte mare de mortalitate postoperatorie", se afirmă în comunicatul de presă emis de clinica franceză.

Pacientul "se simte foarte bine", a declarat Emmanuel Martinod, medic specializat în chirurgia toracică şi vasculară, care a realizat această intervenţie. "Necesită o supraveghere regulată, dar se simte bine, poate să meargă şi se duce uneori la casa lui de vacanţă", a adăugat chirurgul francez.

În prezent, chirurgia reprezintă cel mai bun tratament împotriva formelor precoce non-metastazice ale cancerului bronho-pulmonar, tipul de cancer care face cele mai multe victime.

Dacă tumoarea se află la periferia plămânului, doar o parte din plămân este extirpată. Însă dacă tumoarea este în zona centrală, o extirpare completă ar putea fi necesară. În acest ultim caz, mortalitatea postoperatorie este mult mai ridicată, ajungând la 26% în primele 90 de zile după intervenţia chirurgicală.

"Chiar dacă se poate trăi cu un singur plămân, extirparea plămânului este intervenţia cea mai riscantă. Demersul nostru are la bază 10 ani de cercetări", a declarat profesorul Martinod, care consideră că "trebuie să rămânem foarte prudenţi".

Bronhia artificială este constituită dintr-un ţesut biologic (ţesut aortic) întărit printr-o structură metalică internă (stent).

Grefa de ţesut aortic, prezervată la rece şi stocată într-o bancă de ţesuturi, un instrument deja utilizat în chirurgia vasculară, prezintă avantajul de a nu necesita medicamente anti-respingere, contraindicate în cazul pacienţilor suferind de cancer. Stentul este "cu adevărat adaptat pentru operaţie", a precizat chirurgul francez.

Ţesutul aortic constituie "o matrice" pe care celulele bronhice o colonizează pentru a reconstrui un epiteliu acoperit de celule cu cili.

Cercetările experimentale au fost realizate în laboratoarele de cercetări biochirurgicale ale profesorului Alain Carpentier, din cadrul Universităţii Paris VI, recunoscute pe plan mondial pentru punerea la punct a bioprotezelor valvulare cardiace.

Un nou studiu, realizat pe un eşantion de voluntari cuprins între 20 şi 30 de pacienţi, va debuta în lunile următoare pentru a confirma acest prim rezultat de excepţie, descris pe larg într-un articol publicat în revista medicală The Annals of Thoracic Surgery.