Primul factor de risc genetic asociat cu migrenele obişnuite, descoperit de cercetători

Primul factor de risc genetic asociat cu formele obişnuite de migrenă a fost descoperit de geneticieni, fapt care ar putea conduce la punerea la punct a unor noi terapii eficiente împotriva acestei afecţiuni dureroase, informează AFP.

Cercetătorii, al căror studiu a fost publicat în revista Nature Genetics, au examinat profilul genetic pentru peste 50.000 de persoane, pentru a putea face o comparaţie între oamenii care suferă de migrenă şi celelalte persoane.

Astfel, oamenii de ştiinţă au identificat o mică variaţie a ADN-ului care cauzează o creştere cu o cincime a riscului de apariţie a migrenei.

Pe plan mondial, zilnic, aproximativ 300 de milioane de persoane suferă din cauza migrenelor.

Studiul a fost coordonat de Aarno Palotie, directorul unui consorţiu internaţional din cadrul companiei britanice Trust Sanger Institute.

O legătură de ordin genetic a fost deja pusă în evidenţă pentru anumite forme rare de migrenă, însă acest studiu a evidenţiat pentru prima oară un factor genetic asociat cu formele obişnuite ale acestei afecţiuni.

Variaţia genetică RS1835740 este situată pe cromozomul al 8-lea, între două gene - PGCP şi MTDH/AEG-1. Această variaţie genetică reglează nivelul de glutamat, o substanţă care joacă rolul de "mesager" între neuroni. Acumularea de glutamat în zona în care au loc sinapsele dintre neuroni ar putea avea un rol declanşator pentru crizele de migrene. Dacă această teorie se confirmă, împiedicarea formării acestor acumulări ar putea deveni ţinta unor noi terapii promiţătoare, consideră autorii studiului.

Această variaţie alterează gena MTDH/AEG-1, care afectează la rândul ei gena EAAT2. Aceasta din urmă controlează producţia unei proteine ce permite evacuarea glutamatului din zona joncţiunilor nervoase cerebrale. Această proteină a fost deja asociată în trecut cu epilepsia, schizofrenia şi diverse tulburări de anxietate.

În Europa, 17% dintre femei şi 8% dintre bărbaţi suferă de migrene.