Pentru a putea înţelege această boală o să fac referire întâi la o noţiune de fizică, şi anume la presiune. Ea reprezintă forţa cu care acţionăm pe o anumită suprafaţă. Presiunea creşte într-un recipient, când, conţinutul acestuia se măreşte, timp în care, dimensiunile lui tind să rămână aceleaşi. La fel se întâmplă şi în interiorul organismului nostru când creşte cantitatea de lichid reţinut în urma unui anumit proces.

Multe din bolile cronice sunt puse actualmente pe seama radicalilor liberi, care, din punct de vedere chimic sunt acizi. Lucrurile sunt mai grave aici decât ar părea la prima vedere, deoarece acizii sunt agresivi. Ca să înţelegi, inhalează puţin aer dintr-o sticlă cu oţet.

Tot echilibrul nostru intern depinde din punct de vedere chimic de raportul dintre acizi şi baze, substanţe ce se temperează reciproc. Când aciditatea noastră internă devine prea mare, prima modalitate pe care o avem la dispoziţie pentru a o calma este să o diluăm cu apă. Prin urmare, avem tendinţa să reţinem lichid într-un organism care nu prea vrea să se mărească în volum, şi, ce se întâmplă? Creşte presiunea, deci tensiunea arterială. Aceşti radicali liberi, pentru noi, sunt toxine, astfel, una din cauzele producerii hipertensiunii arteriale poate fi, în multe cazuri, legată de acumularea acestora.

Următoarea întrebare este legată de căile prin care putem agonisi astfel de lucruri bune. Una dintre ele este categoric alimentaţia. În continuare, voi exemplifica numai una din posibilităţile prin care putem favoriza această boală minunată. Pentru aceasta, vă fac cunoştinţă cu omuleţul paranoic, care ne spune că nu este bine să consumăm prea multă carne. El argumentează că multe sute de mii de ani alimentaţia preponderentă a omului a constat din fructe şi seminţe crude. Eram preocupaţi să culegem fructe, din care consumam multe kilograme, precum fac, şi până în ziua de azi, maimuţele. Mii de miligrame de vitamina C, mult mai mult decât doza încă recomandată oficial de şaizeci de miligrame.

Tubul digestiv al omului este diferit de cel al animalelor carnivore, motiv pentru care, imperfect digerată, carnea, în loc să se scindeze în particule din ce în ce mai mici pentru a fi asimilată, intră în procese de putrefacţie. Imaginaţi-vă o fleică lăsată trei zile pe masa din bucătărie. Putrezeşte, dobândind acelaşi miros caracteristic pe care îl au materiile fecale după ce ai consumat carne.

Evident, aceste fenomene sunt agresive, încărcând tubul digestiv şi organismul cu o mare cantitate de toxine. Lucrurile se complică şi mai mult, atunci când, la aceeaşi masă, asociem carne cu amidon provenit din alimente făinoase, cartofi sau orez, alimente care scad aciditatea stomacului. Aceasta este absolut necesară digestiei proteinelor, şi, în lipsa ei, procesele de degradare sunt şi mai mult favorizate comparativ cu cele de absorbţie. Există o întreagă ştiinţă care ne învaţă cum să asociem alimentele, ca de exemplu carnea se consumă împreună cu legume.

Toxinele rezultate din putrefacţie agresează tubul digestiv şi mucoasa, creându-i discontinuităţi prin care, substanţe improprii interiorului nostru ajung la ficat şi în circulaţia generală. Dintre acestea se recrutează radicali liberi, deci creează mediu acid. În acelaşi timp, săracul intestin încearcă să se apere, prin diverse secreţii, care, în timp, se acumulează, încărcând şi deformând o structură şi aşa suprasolicitată. Se creează astfel, în intestinul gros, un fel de perete paralel din care începem să ne hrănim la nesfârşit pentru că el nu are tendinţa să se elimine eficient, ci să persiste. Aceasta este o sursă cronică, permanentă de intoxicare.

Vedeţi cum, prin două obiceiuri banale, anume de a consuma prea multă carne şi de a o asocia alimentelor alcătuite predominant din amidon favorizăm apariţia şi menţinerea hipertensiunii arteriale.

Succesiunea descrisă astăzi este: alimentaţie nepotrivită, digestie imperfectă, radicali liberi şi deci acidoză, reţinerea apei într-un volum relativ inextensibil, urmată de apariţia hipertensiunii arteriale.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Hipertensiunea arterială.

Comentarii