Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un regim alimentar special, din care se exclud anumite proteine, precum caseina din lapte, poate oferi o nouă speranţă copiilor care suferă de hiperactivitate, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii norvegieni, publicat de AFP.
23 de tineri suferind de hiperactivitate au urmat, în perioada 1996 – 1997, un regim alimentar fără lapte. Ei au fost monitorizaţi până de curând de o echipă de cercetători şi educatori din Stavanger, sud-vestul Norvegiei.
Specialiştii încearcă să verifice teoria cercetătorului norvegian Karl Ludvig Reichelt, potrivit căreia o disfuncţie a metabolismului împiedică descompunerea anumitor proteine, printre care caseina din lapte, şi poate provoca probleme mintale precum tulburare hiperkinetică/ deficitul de atenţie (ADHD).
„Unul dintre copiii cu care lucrez a început regimul miercuri, iar părinţii mi-au spus că au remarcat o îmbunătăţire semnificativă începând cu sfârşitul săptămânii”, a povestit Magne Noedland, unul dintre educatorii specializaţi ai proiectului din Stavanger.
Cei 23 de copii, cu vârsta cuprinsă între 4 şi 11 ani la începutul studiului, au fost suspectaţi de ADHD, iar urina lor conţinea cantităţi anormale de peptide.
Potrivit Reichelt, acumularea de peptide este un indicator că enzima necesară descompunerii anumitor proteine este inhibată sau inexistentă şi poate avea efect de opium asupra creierului.
Numeroase studii au indicat o asociere între cazurile de autism sau schizofrenie şi incapacitatea de descompunere a proteinelor şi mult mai multe studii au demonstrat că ADHD are legătură cu această problemă digestivă.
Teorii primite cu scepticism.
Teoriile sunt, însă, primite cu scepticism de numeroşi medici, care mizează pe medicamente pentru a trata hiperactivitatea. Nici un studiu nu a indicat proporţia de copii hiperactivi care suferă de intoleranţă la anumite proteine.
Participanţii la studiu au urmat un regim fără caseină în primul an, iar rezultatele au fost extrem de încurajatoare, a spus Noedland.
Unii au ţinut acest regim timp de un an, însă, după opt ani, şase dintre ei au continuat să evite caseina şi uneori şi glutenul, prezent în numeroase cereale.
„S-a remarcat o netă diferenţă între cei care s-au oprit după primul an şi cei care au continuat să ţină regimul”, a spus Noedland.
Unul dintre copiii care continuă să ţină regimul, Sigbjoern, în vârstă de 17 ani, a declarat că cel mai mic pas greşit în alimentaţie îi afectează prestaţia şcolară, mai ales capacitatea de concentrare.
Sute de copii norvegieni care suferă de ADHD au început în ultimii ani să adopte un regim fără lapte, dar, potrivit specialiştilor, medicii nu îi informează suficient pe părinţi despre această opţiune.
„În calitate de părinte, nu aţi prefera cel puţin să încercaţi să schimbaţi regimul alimentar al copilului înainte de a-i administra medicamente", a întrebat mama lui Sigbjoern.
