Google
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
SHOPPING CITY SUCEAVA - Masha si Ursul
 
sâmbătă, 27 feb 2016 - Anul XXI, nr. 48 (6161)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6586 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1342 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   19 imagini |   ø fişiere video

Schimbare de destinaţie

”Conacul nomenclaturiştilor” de la Călineşti, împărțit între Direcţia de Drumuri Judeţene și Liceul Bivolărie

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Domeniul de la Călineşti, aflat în proprietatea Consiliului Judeţean Suceava, va fi administrat de la 1 martie a.c. de Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, instituţie subordonată CJ, și de Liceul Tehnologic Special Bivolărie. Consilierii județeni au aprobat, în ședința trecută, transferarea administrării domeniului la Direcția de Drumuri și Poduri, iar ieri, în unanimitate, au votat ca 26.386 mp de teren și mai multe clădiri - grajduri, stâne, saivane și magazii - să fie administrate de Liceul Tehnologic Special Bivolărie. Este vorba, de fapt, de o microfermă zootehnică, parte a domeniului de la Călinești, care va fi folosită de liceu. Liceul Special Bivolărie dispune de o instalație de prelucrare a laptelui foarte modernă, care va putea fi utilizată la capacitate maximă, odată cu preluarea celor aproximativ 100 de capre și oi din ferma Călinești. Consilierii județeni au aprobat, ieri, și suplimentarea posturilor la liceu cu încă cinci persoane, care se vor ocupa de compartimentul zootehnic nou preluat în administrare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, ne-a declarat că intenţia administraţiei judeţene este de a înfiinţa la Călinești și o bază de intervenţie pentru operatorul serviciilor de deszăpezire şi întreţinere a drumurilor judeţene, pentru perioada de iarnă, prin alocarea unei suprafeţe de teren pe care să fie cantonate utilajele şi vehiculele de intervenţie.

În privinţa clădirii, Nechifor a declarat că va propune deliberativului înfiinţarea unui centru internaţional pentru perfecţionarea angajaţilor din administraţie. De cursuri ar urma să beneficieze în primul rând cei care lucrează în administraţia publică din judeţul Suceava şi Regiunea Cernăuţi. Pentru finanţarea dotării pentru sala de conferinţe şi a cursurilor, preşedintele CJ are în vedere aplicarea la un program de cooperare transfrontalieră, prin Programul Operaţional Comun. ”Am avut un proiect asemănător în anul 2007, există un istoric comun. Înfiinţarea unui centru de competenţe administrative face parte din agenda de discuţii cu Consiliul Regional Cernăuţi”, a afirmat Nechifor.

În forma în care este acum, centrul poate asigura cazarea şi masa cursanţilor, dar nu şi suportul de curs. ”Putem suplimenta şi locurile de cazare, putem construi o clădire adiacentă pentru sala de curs. Cu un centru la Călineşti, va fi mai ieftină perfecţionarea în administraţia publică pentru fiecare primărie”, a mai spus Nechifor.

La ora actuală, domeniul de la Călineşti, care este unul dintre cele mai frumoase de acest gen din judeţ, nu este rentabil pentru administraţia judeţeană. În 2014, pierderile au fost de 260.000 de lei, iar în 2015 - de 240.000 de lei.

Parcul şi cabana au fost achiziţionate de Consiliul Judeţean în anul 1999, cu circa 70.000 de dolari, pentru reuniuni de protocol cu circuit închis, adică acelaşi scop pe care l-a avut de la reconstrucţie, în 1977. Veniturile aduse în perioada 2009-2015 au fost de 339.856 de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat, în aceeaşi perioadă, la 1,812 milioane de lei. Costurile sunt cu salariile personalului (inclusiv contribuţiile la bugetul de stat), cheltuieli materiale, de prestări servicii şi cu utilităţile.

 

Nobili austrieci, contese îndrăgostite de Călineşti şi falsificatori de bani, părţi dintr-o istorie care începe în anul 1800

Domeniul de la Călineşti are o istorie foarte veche, pe care bătrânii locului încă o mai ştiu. Nouă ne-a spus-o Veronica Bejinariu, o femeie de aproape 70 de ani, aşa cum o ştie şi ea de la tatăl şi bunicul ei, care au lucrat pentru primii stăpâni ai domeniului.

În jurul anului 1800, contele austriac Adolf Heinrich Marin şi soţia sa Valerie au cumpărat moşii întinse la Călineşti şi au decis să se stabilească aici.

Pentru conacul familiei, contele Marin a dorit o bucată de pământ pe care avea casa un localnic, Petru Prăjină. Petru Prăjină ar fi avut casa lângă o fostă biserică arsă de turci în noaptea de Înviere, cu tot cu credincioşii aflaţi la slujbă, iar printre cei morţi în incendiu ar fi fost şi fiica lui.

Contele a vrut să cumpere casa, Prăjină n-a vrut s-o vândă, aşa că nobilul l-a omorât şi a făcut castelul pe pământul lui, spune legenda locală. Cărămizile au fost făcute de săteni iobagi, din lut, arse în cuptoare special construite de conte. Odată cu conacul, familia Marin a amenajat un parc cu stejari, magnolii, zmeură şi alţi copaci şi arbuşti ornamentali aduşi de la Viena, trei iazuri şi o livadă deosebită. Aleea de acces era cu pietriş fin, mărginită de castani cu bujori albi între ei. Din pădurea de la Călineşti contele a captat izvoare şi în anul 1800 avea la castel apă curentă şi canalizare.

În 1805, a ctitorit biserica din sat şi ulterior în curtea acesteia şi-a găsit odihna veşnică aproape întreaga familie.

Despre unul dintre fii, localnicii spun că ar fi avut tiparniţă de bani. Un morar din sat l-a reclamat la jandarmerie, iar fiul contelui a fost prins în flagrant. „Nu l-au dus la beci, dar avea voie să meargă numai până la tufele de liliac alb. Însoţit de santinelă, venea aici şi citea ziarul şi se uita roată-mprejur la pământurile pe care le-a avut. A murit de inimă rea”, a povestit Veronica Bejinariu, după cum ar fi auzit de la tatăl său.

Ultima contesă Marin a rămas la Călineşti până la sfârşitul vieţii. Se plimba prin pădure însoţită de câini, îmbrăcată în rochie lungă, neagră. A murit în 1935 şi a fost înmormântată tot în capela familiei, de lângă biserică.

După înmormântare, cei doi fii ai ei au dat de pomană la toate văduvele de război din sat câte o căruţă de crengi pentru foc. Băieţii au rămas la conac până s-a încheiat al Doilea Război Mondial. Chiar înainte de venirea comuniştilor la putere, tinerii Marin au fugit în Germania împreună cu o servitoare.

„Ea a mai scris acasă, avea o mătuşă aici în sat şi zicea că boierii sunt aşa de necăjiţi, ca nişte cerşetori. Ea îi hrănea, că umbla cu spălatul şi făcut curat pe acolo, unde au fugit. Nu se mai ştie nimic de ei. Loc blestemat a fost ăsta, vă spun eu. Când veneai aici, veşnic era lacătul pe poartă”, spune Veronica.

 

Distrus de localnici, reconstruit de comunişti şi păstrat ”curat” de microfoanele Securităţii

După venirea la putere a comuniştilor, sătenii au dărâmat tot la Călineşti. Piatra şi cărămida le-au folosit de la Şerbăuţi până la Stroieşti. Din magnolii au rupt crengi şi au vândut în piaţă până n-a mai rămas nimic din copaci. Iazurile au ajuns mlaştini, iar pe locul castelului sătenii făceau horă o dată pe an. Livada, foarte valoroasă, a rămas neatinsă, dar a căzut în paragină în timp.

„După război pământul s-a împărţit la oameni. Întâi au dat la ţiganii de la Pătrăuţi, care l-au vândut la alţii. Mai târziu s-a auzit că aici s-a făcut o cabană pentru Ceauşescu, dar nimeni nu ştia exact ce e. La comunişti tare era secret. Erau lacăte şi câini, nu ştia nimeni ce e acolo. Vedeam numai luminile la sărbătorile de iarnă. Ziceau oamenii că iar au venit aceia cu coarne, adică aceia mari, de la judeţ”, şi-a încheiat Veronica povestea.

În 1976-1977, pe locul fostului conac s-a construit un „canton pastoral”, s-a dezvoltat ferma din apropiere cu oi de import din Australia şi o îngrăşătorie de viţei şi s-a stabilit destinaţia: un loc de protocol pentru judeţ, pentru oaspeţii de seamă, delegaţii străine şi miniştri de la Bucureşti. Ceauşescu nu a fost niciodată aici şi se pare că nici nu a fost informat de existenţa ”cantonului pastoral”.

Indiferent cine a condus judeţul până în 1990, a avut la Călineşti un loc liniştit, fără microfoane, unde şefii de la Securitate veneau doar ca invitaţi.

După o discuţie la Călineşti, judeţul Suceava a obţinut de la fostul ministru Georgescu toată cantitatea de ciment necesară realizării aerodromului de la Floreni.

De administrarea ”cantonului pastoral” s-au ocupat cei care o fac şi astăzi: Maricica şi Nistor Dumitrescu. De aproape 40 de ani, domeniul Călineşti a fost casa lor.  

 

Un copil a plătit cu viaţa pentru că a trecut neanunţat dincolo de porţi

Discreţia a fost asigurată de porţile mereu ferecate, de numărul extrem de mic de persoane care aveau acces la Călineşti şi de câini. Nimeni nu putea trece dincolo de porţi decât dacă se dădea telefon de la judeţ. 

Călcarea acestei interdicţii a fost plătită cu viaţa de nepoata familiei Dumitrescu, o fetiţă de 13 ani.

În ultima zi a anului 1991, Ionela, orfană de mamă, a vrut să-i facă o surpriză mătuşii sale şi a venit în jurul prânzului la cabană fără să anunţe pe nimeni. Nistor şi Maricica erau la Suceava pentru aprovizionarea de Revelion şi copila a sărit gardul. A fost găsită seara de unchiul ei, sub un stejar lângă gard, muşcată la gât. În sat se spune că a fost sfâşiată de câinii de pe domeniu, Maricica zice că a fost un animal sălbatic, probabil un râs.

„Medicul legist a spus că a fost râs. Atunci am vrut să plecăm, dar ne-au lămurit să mai rămânem”, a spus Maricica Dumitrescu.

Ea şi-a mai amintit cum în primii ani după '90 veneau săteni, dădeau târcoale porţilor şi ameninţau că dau foc şi distrug. Au păzit domeniul şi au rămas în locul care le-a fost casă o viaţă. După ce proprietatea a fost cumpărată de Consiliul Judeţean, a rămas să fie folosită pentru delegaţiile care veneau în judeţ.

Cabana de la Călineşti are opt camere de cazare, un salon, 16 hectare de parc şi o fermă de oi, capre şi o vacă. Din cerdacul de piatră, cu mese de lemn şi cu stâlpi sculptaţi se vede parcul, cu bănci vechi din trunchiuri de copac, şi căsuţe pentru păsări, iazurile care au fost cândva pline cu peşte şi livada. Preşedintele CJ, Cătălin Nechifor, ne-a declarat că, din păcate, în perioada 2008-2012 s-a pierdut foarte mult din livadă din cauza faptului că nu au mai fost efectuate lucrări de întreţinere, ceea ce a dus la scăderea productivităţii. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului ”Conacul nomenclaturiştilor” de la Călineşti, împărțit între Direcţia de Drumuri Judeţene și Liceul Bivolărie.
 Vizualizări articol: 6388 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.38/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.4 din 8 voturi
”Conacul nomenclaturiştilor” de la Călineşti, împărțit între Direcţia de Drumuri Judeţene și Liceul Bivolărie4.458

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Sirop de morcov cu mere (Bem-Bem făcut în casă) Cei ce au copilărit înainte de decembrie 1989 își mai amintesc, probabil, despre un fel de sirop pentru copii, care se găsea în sticle de un litru în orice magazin alimenar și era făcut dim morcovi și mere. Acest nectar... Citeşte