Google
 
marţi, 10 mar 2015 - Anul XX, nr. 56 (5868)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6435 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9865 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   16 imagini |   ø fişiere video

După 20 de ani

Industrializat de comunişti, zdrobit în capitalism, Vereşti revine pe harta economică

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Una dintre cele mai prospere comune din judeţul Suceava până în 1989, Vereşti, a suferit un declin major în capitalismul de junglă instaurat în primii ani după Revoluţie. Şi asta în ciuda faptului că resursele, profilul activităţii celor nu mai puţin de 21 de întreprinderi industriale şi calitatea forţei de muncă o calificau să se angajeze cu succes pe sinuoasele căi ale economiei de piaţă. După şocul capitalismului, oamenii s-au dezmeticit şi acum sunt hotărâţi să redea comunei renumele de altădată.

 

21 de întreprinderi asigurau Vereştiului o putere economică similară cu cea a oraşului Gura Humorului

Comună mare, renumită cândva în toată ţara pentru complexul imens de creştere a porcinelor, dar şi pentru cartofii şi conservele de legume care se produceau aici, Vereşti revine cu paşi mari pe harta economică a judeţului, după o lungă perioadă de declin. Infrastructura rămasă de pe vremea comuniştilor, pământul bun şi hărnicia localnicilor sunt valorificate, astfel că vereştenii nu mai aşteaptă ajutor de la alţii, au învăţat pe pielea lor că trebuie să se dezvolte singuri.

Până în 1989, în Vereşti erau 21 de întreprinderi, înfiinţate cu scopul declarat de a transforma ţăranii în orăşeni. ”Dacă nu venea Revoluţia, comuniştii făceau din Vereşti oraş. Erau 7.380 de locuitori, în cele patru sate componente ale comunei. În Vereşti sunt 1.600, în Corocăieşti - 3.100. Ca putere economică eram la nivelul oraşului Gura Humorului. Solca nici nu intră în calcul”, ne-a spus primarul comunei, Dănuţ Gavriliuc.

La vremea aceea, în comună lucrau peste 600 de localnici şi încă aproape 300 de navetişti din comunele din jur şi din Suceava. ”Dimineaţa, înainte de ora 5.00, veneau camioanele şi autobuzele cu oameni. Se umpleau uliţele. Acum poate în zilele de sărbătoare să mai vezi atâţia oameni pe străzi”, spune primarul. Şi duminica, zi de târg la Vereşti, când mii de oameni vin să cumpere şi să vândă ”de toate”, de la animale vii şi produse alimentare până la cherestea şi utilaje. Vara, sunt duminici când prin târgul de la Vereşti trec şi 10.000 de oameni.

Pentru mulţi dintre localnici, principala sursă de bani lichizi o reprezintă pensia ”de stat”. Înainte de 1990, peste 200 de săteni lucrau la fosta întreprindere de creştere a porcilor. Vereşti era al patrulea complex de acest gen, ca mărime, din ţară, cu peste 300.000 de capete. Porcii din complex erau hrăniţi cu nutreţurile produse la fabrica din apropiere, unde lucrau alţi 130-140 de oameni. Fabrica producea 140.000 de tone de nutreţ combinat pe an.

Peste 200 de oameni lucrau în sezon şi la complexul de seminţe legume, axat pe cartof. Capacitatea de însilozare pentru livrarea în ţară era de 2.500 de tone. La întreprinderea de legume şi fructe se făceau conserve. Murăturile se puneau în butoaie de lemn de 200 de litri şi se scufundau în cele două iazuri din apropiere. Pe un hectar de iazuri, sutele de butoaie cu castraveţi şi gogonele aşteptau să fie trase pe şine la mal pentru ca murăturile ”bio” să ajungă în cantinele şi aprozarele din judeţ şi din ţară. ”Este cea mai ecologică metodă de conservare. Butoaiele se etanşeizau cu papură, lemnul stătea în apă şi nu intra aer deloc. Murăturile de Vereşti erau foarte apreciate”, îşi aminteşte Dănuţ Gavriliuc.

 

În fiecare primăvară, vacile plecau cu trenul spre păşunile alpine

La Vereştiau mai funcţionat o întreprindere de extragere şi sortare a agregatelor minerale, o bază de recepţie a seminţelor pentru cereale, o topitorie de in, o staţiune de mecanizare a agriculturii, o gospodărie agricolă de stat în care se creşteau vaci şi păsări, o cooperativă agricolă de producţie şi ateliere de mică industrie. Inginer agronom la fosta întreprindere agricolă de stat (IAS) Vereşti, Florin Ciorăscu îşi aminteşte cum se lucra pământul înainte de 1989. ”La ferma vegetală aveam 1.266 ha teren arabil. Eram 200-300 de angajaţi, dar vara, cu sezonierii, ajungeam la 600. Veneau elevi din şcoli, militari, era de muncă, nu glumă, dar se şi câştiga bine. Cel mai mare salariu l-am avut în 1989, 4.400 de lei pe lună. Condiţiile de locuit şi de muncă erau bune, aveam încălzire la blocuri, la birouri, chiria şi plata energiei electrice erau simbolice. Plăteam 100 de lei pe lună”, ne-a spus Florin Ciorăscu.

Despre ferma zootehnică a fostului IAS ne vorbeşte tehnicianul veterinar Vasile Drob. El îşi aminteşte cu nostalgie de vremurile când vacile Holstein erau încărcate în vagoane în gara Vereşti şi duse la păşunat pe cele peste 3.000 de hectare de păşune alpină pe care IAS le avea la Obcioara şi Floreni. ”Le duceam cu trenul până la Fundu Moldovei şi de acolo 50 km pe jos. Stăteam pe munte din mai până în septembrie. În saivane era apă curentă, electricitate, aparate de muls. Noi aveam o cabană cu toate utilităţile. Mai veneau fetele din sat la afine, le cazam la noi peste noapte, era frumos”, rememorează Vasile Drob. El spune că în 1992 a mai fost o dată la cabană. Localnicii revendicaseră terenurile, le-au împărţit care cum a avut şi n-a mai rămas mare lucru. ”Au făcut stâni. Ei dormeau în saivane, cu oile, şi în cabana în care locuiam noi vara au făcut coteţ pentru porci. Deh, a fost revoluţie”, afirmă amar fostul tehnician veterinar.

Potrivit lui Vasile Drob, un mulgător câştiga într-o lună de vară şi 5.000 de lei, în timp ce el, ca tehnician veterinar, avea un salariu net de 3.300 de lei. La salariu se mai adăugau primele cu diverse ocazii, astfel că nu ducea grija banilor. ”Fiecare vereştean avea unde să lucreze. Şi norocul a fost că au şi lucrat, că astăzi nu există bătrân în comună care să nu aibă o pensie”, spune el.

 

În 2011, o firmă din Iaşi a investit 9 milioane de euro în creşterea porcilor, la Vereşti

Şi a venit Revoluţia. Năuciţi de schimbări, oamenii n-au ştiut totdeauna care e drumul cel bun.

La fostul complex de porci, prin anii 1994-1995, animalele au ajuns să se mănânce între ele de foame şi complexul a fost închis.

În 2005, un întreprinzător a încercat să reia creşterea porcilor într-o hală, dar a dat faliment, în doi ani.

Din 2011, şi-a încercat norocul şi o firmă din Iaşi. Tagro Grup Iaşi, care a cumpărat tot complexul, întins pe o suprafaţă de 22 hectare. Firma ieşeană a investit până acum la Vereşti 9 milioane de euro. Directorul executiv Valentin Chelaru ne-a declarat că activitatea a început cu 4.000 de porci şi astăzi au ajuns la 27.000, cu intenţia de dezvoltare până la 40.000 de capete. Odată cu reluarea creşterii porcilor la Vereşti, au apărut şi 40 de locuri de muncă pentru localnici, iar extinderea va mai aduce încă 15. Din totalul de 32 de hale, 12 au fost refăcute şi modernizate, altele sunt în curs de reabilitare.

”Când am ajuns aici era junglă, pe alei abia se putea intra. Am apelat la deţinuţi pentru salubrizare; au lucrat 43 de zile. Acum facem întreţinerea cu oamenii noştri”, ne-a spus directorul Chelaru. El, şeful de fermă şi cei doi medici veterinari vin săptămânal de la Iaşi şi locuiesc în cadrul complexului de luni până vineri, restul personalului este angajat dintre localnici. Ferma de porci este, potrivit primarului de Vereşti, principalul contribuabil la bugetul local. Firma din Iaşi plăteşte dări locale de 125.000 de lei pe an. Puţin, comparativ cu ce a fost odată, dar este un început.

Fosta fabrică de nutreţuri s-a demolat şi în locul ei este astăzi o stână. Pe o parcelă de teren funcţionează o firmă, SC Flaga SRL, care are ca obiect de activitate îmbutelierea gazului metan. Are 100 de salariaţi şi şi-a extins distribuţia şi în alte judeţe.

Pe locul fostului combinat de seminţe legume funcţionează fabrica de pavele şi borduri Symmetrica. Cei peste 150 de angajaţi şi extinderea activităţii la nivel naţional sunt indicatori că activitatea merge bine. În fostul IAS este astăzi o fermă cu aproximativ 300 de vaci, a firmei Rux SRL. Topitoria de in s-a transformat în Fibracis Grup Agroprest SRL şi funcţionează ca balastieră şi staţie de sortare. Fostul CAP a fost ras de pe faţa pământului, fostul SMA mai are doar director, la întreprinderea de legume şi fructe terenurile au fost vândute şi au apărut mici firme de materiale de construcţii. Mica industrie a fost privatizată şi încă merge, chiar dacă nu mai are anvergura de altădată.

 

Legumele şi zarzavaturile de Vereşti sunt printre cele mai apreciate pe pieţele sucevene

Agricultura nu se mai face în sistem industrial, ci acasă. Foarte mulţi se ocupă de legumicultură şi sunt prezenţi în toate pieţele din Suceava. Roşiile, ardeii, ceapa, castraveţii, gogoşarii, cartofii şi verdeţurile de Bursuceni şi Corocăieşti sunt apreciate şi căutate de orăşeni. ”Pe raza comunei nu există nici un centimetru de pământ nelucrat. Vereştenii muncesc până la adânci bătrâneţi. Este un bătrân din Bursuceni care la 88 de ani încă merge cu legume cultivate de el în piaţa centrală din Suceava. Cu pensia şi cu ce câştigă din legume se descurcă”, spune primarul. Pământurile comunei, foarte roditoare, sunt prielnice culturii de cartof. Creşterea animalelor - vaci, porci, oi - a fost întotdeauna o ocupaţie importantă şi ajută localnicii să aibă un trai decent.

La primărie sunt înregistraţi 50 de şomeri şi 220 de dosare de ajutor social, însă în sărăcie lucie ar fi doar vreo 20 de familii. Dar, spune primarul, pe aceştia nici nu-i înghesuie dorul de muncă.

Ca nod important de cale ferată, prin gara din Vereşti, care are venerabila vârstă de 144 de ani, mai trec astăzi 51 de trenuri. Important este însă că a rezistat, spune inginerul Ciorăscu, şi funcţionarea acesteia reprezintă un avantaj în dezvoltarea viitoare a comunei.

Cu un buget constituit din venituri proprii de 1.410.000 de lei, administraţia locală nu îşi poate face prea mari planuri. Noua modalitate de împărţire a banilor de la Guvern a văduvit comuna de 900.000 de lei, primind doar 98.000 de lei de la bugetul de stat, ceea ce a determinat conducerea primăriei să taie din cheltuielile de funcţionare, până la hârtia igienică. Banii europeni şi de la Guvern sunt singurele speranţe pentru finanţarea proiectelor de asfaltare a drumurilor, de dezvoltare a reţelei de apă şi canalizare, cu staţii de pompare şi epurare, la Hancea şi Vereşti, modernizarea şcolilor din Corocăieşti şi Bursuceni şi a dispensarului din Corocăieşti.

”Sperăm să prindem finanţare la toate proiectele pe care le avem. În rest, facem foame la Primăria Vereşti”, mai spune primarul Dănuţ Gavriliuc. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Industrializat de comunişti, zdrobit în capitalism, Vereşti revine pe harta economică.
 Vizualizări articol: 7226 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 6 voturi
Industrializat de comunişti, zdrobit în capitalism, Vereşti revine pe harta economică5.056

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   OFERTA trimis de
(11 mar 2015, 10:08:21

Super-oferta de lucru pentru toti! Din ce in ce mai multi oameni lucreaza acum cu noi, convinsi de seriozitatea noastra! NU este necesara niciun fel de experienta! Oferim curs gratuit de instruire de la zero! Selectam urgent dezvoltatori de proiect pentru piata nationala si mondiala. Plata castigurilor realizate este garantata prin contract legal. Se lucreaza part-time (in timpul liber) sau full-time, la alegere. Cerem seriozitate maxima si dorinta de a invata ceva absolut nou si de viitor. Va oferim alte detalii dupa ce trimiteti textul ”Info” la adresa de email: mirela2929@yahoo.it

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Mucenici moldovenești Pe 9 martie, ortodocșii cinstesc memoria celor 40 de Sfinți Mucenici din Sevastia. În memoria lor se pregătesc acum „mucenici”, colaci în formă de opt unși cu miere și presărați cu nuci pisate. În alte zone colacii sunt... Citeşte