Monumentele eroilor români din județul Cernăuți (Nordul Bucovinei)

Monumentele de for public, precum și biserici și cimitire, ale eroilor români căzuți pentru întregirea și unitatea națională, monumente ridicate de autoritățile românești în Bucovina până la 23 august 1944, au suportat și ele „marele salt înainte” distrugător, al „progresismului” marxist-leninist, din momentul ocupației sovietice a nordului Bucovinei. Totodată a fost anunțată evocarea, mai întâi, a monumentelor de referință din localitățile românești din fostele județe Cernăuți și Storojineț, aflate astăzi în componența statului ucrainean. Pentru a fi o modestă contribuție la zidirea unui nou itinerariu spiritual, dar și de punți culturale și spirituale de bună vecinătate, precum și a vindeca răni adânci, care au fost pricinuite de „teroarea istoriei”.

Dacă pe Muntele Sinai Dumnezeu S-a revelat lumii prin profetul Moise și a inaugurat comunicarea scrisului sacru, scrijelind incandescent în tăria monumentală a pietrei prin Logosul și Fiul Său neîntrupat, mai apoi în era creștină a Harului a continuat și continuă această revelație și prin binecuvântarea și sfințirea monumentelor de jertfelnicie ale demnității creștine. Loc al slavei Domnului sunt și acestea, precum a fost și este Muntele Sinai, ori celelalte edificii înălțate și târnosite bimilenar în numele Dumnezeului Triipostatic.

   Recuperarea memoriei istoriei naționale prin promovarea cultului eroilor și a monumentelor sfinte ale lor este un puternic vector de educație cultural-națională, având origini biblice. Avem ca pildă drama poporul evreu, care oscila între Dumnezeu și Baal. Cu atât mai mult în zilele contemporaneității noastre, când generațiile tinere caută modele, cele după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, dar se confruntă cu deconstructivismul planetar al nihiliștilor neo-marxiști progresiști/transumaniști, cu reactivarea în fapt a cultului și „culturii” noilor Baali și Ashtarte ce aruncă umanitatea în sălbatica preistorie. Este cât se poate de clar: recuperarea memoriei istorice ca mijloc de recuperare religioasă.

„Evreii înțeleseseră că nici distrugerea Templului, nici anihilarea statului nu sunt hotărâtoare pentru destinul lor: că toate aceste tragedii istorice sunt meritate, deoarece sunt pedepsele Domnului, și că regenerarea religioasă, dacă va avea loc, va fi un eveniment mult mai important decât orice catastrofă istorică… Israel trebuie să trăiască în viitor; numai astfel va putea împlini rolul fixat de providență în istorie. Orice s-ar fi întâmplat de acum înainte în istorie, destinul lui Israil era temeinic fundamentat: nu un Stat, nu o putere militară, ci o comunitate mistică, apolitică… Israil nu se apropia cu tot sufletul de Dumnezeul lui decât în timp de criză istorică. Și atunci, sunt cu adevărat miraculoase aceste crize istorice care se repetă consecutiv până ce spiritual, profetic însuflețește întreaga literatură sacră, până ce poporul ales renunță la istoria profană, hotărându-se să trăiască în viitor, într-o comunitate etnică și mistică totodată (Mircea Eliade, Catastrofă și mesianism, 1952). Pentru conștiința creștină această comunitate etnico-mistică este Biserica strămoșească, iar spiritul ei profetic se regăsește în lucrarea harului Duhului Sfânt din tainele bisericești și din jertfa modelelor cinstiților eroi.

  Vom reda în ordine alfabetică localitățile din fostul județ Cernăuți, ce au monumente construite în perioada interbelică, cu precizarea că orașul Cernăuți se va constitui într-o tratare separată.

BILA

Troița Eroilor. Crucea a fost realizată în piatră şi amplasată lângă un izvor la 28 iunie 1936. Inițiativa în cauză i-a aparținut corpului didactic din comună, profesorii fiind sprijiniți de elevii din școală şi părinții lor. Pentru edificarea crucii s-au cheltuit 2200 lei.

BOIAN

Monumentul Eroilor. În 1936, prin osârdia preotului paroh Mihail Rusu, în cimitirul ortodox din Boian a fost înălţat un crucifix, închinat eroilor căzuţi în primul război mondial. Monumentul a fost distrus odată cu ocuparea judeţului Cernăuţi de către Imperiul Sovietic, însă după căderea acestuia, țăranca Maria Gavrilcu a lansat un apel cu privire la restabilirea monumentului. Astfel, prin contribuția familiei Jalbă, a fost sculptată o cruce deosebită. Iniţiativa a fost sprijinită şi de Ştefan Hauca, membru al consiliului parohial şi bisericesc. Troița a fost amplasată lângă postamentul vechiului monument şi sfinţită în ziua Înălţării Domnului de către preoţii Boris Tapu şi Vasile Nicoriuc.

Troița Eroilor Dezrobitori. La intrarea în curtea bisericii vechi din Boian, se păstrează un crucifix militar ridicat în cinstea eroilor căzuți pentru dezrobirea Bucovinei de Nord. Crucea se aseamănă uluitor cu cea ridicată în fața bisericii din oraşul Reni, şi poartă pe ea data inaugurării: 26.VII.1943.

BOSÂNCENI

Monumentul Eroilor. Acesta a fost ridicat în cinstea eroilor din comuna Boianceni căzuți la datorie în timpul primului război mondial. Monumentul avea o lungime de 4.43m, lăţime 1.81m şi înălţimea de 3.52m. Pentru edificarea sa au fost cheltuiti 14.000 lei. Monumentul a fost dezvelit la 2 septembrie 1933, de către Consiliul Comunal alături de intelectualii din localitate. Astăzi, văduvit de plăcile ce purtau numele eroilor români, monumentul străjuiește localitatea Bosânceni în continuare. Pe latura din față poartă inscripția: 1914-1918. Până în 1944 pe acest monument au existat inscripții în ucraineană și română în memoria eroilor cazuţi în războiul mondial 1914-1918 din satul Boianciuk. De asemenea, pe acest monument a existat o plăcută comemorativă cu o poezie scrisă de Ştefan Kuchereav.

Monumentul a fost vandalizat atât de sovietici cât şi de ultranaționaliștii ucraineni, care au dat jos inscripțiile originale, înlocuindu-le cu inscripții în limba ucraineană ce nu au nimic în comun cu acesta.

Troița Străjerilor. „Duminică, 18 iunie 1939, preotul Lupaşcu Constantin, Ştefan Clenciuc şi Gheorghe Balabaş au oficiat slujba de sfinţire a unei troiţe ridicate în localitatea Bosânceni, judeţul Cernăuţi de către stolul de străjeri a şcolii. La orele 10:00, străjerii şi premilitarii de sub comanda domnului Farmatu loan, au primit pe domnii Gr. Raţiu, comandantul Legiunii de străjeri, deputatul Gh. Vântu, subinspectorii şcolari Bârleanu şi Chebea, prim pretorul Olinescu, avocatul Nicu llasievici şi Traian Dorneanu. La acest eveniment a vorbit părintele Balabaş, după care a urmat ridicarea pavilionului naţional, vorbind ulterior şi comandantul loan Farmatu, arătând însemnătatea acestor troițe străjereşti pe meleagurile Bucovinei. Sărbătoarea s-a încheiat cu defilarea comandanţilor. La eveniment au participat peste 1000 de persoane”.

CEAHOR

*Monumentul Eroilor. La intrarea în cimitirul comunal, undeva pe partea dreaptă se află cimitirul comun a 20 de ostași căzuți în Primul Război Mondial. Mormântul nu este îngrădit, însă deasupra lui a fost ridicat un monument, care poartă o inscripție în limba română: trecătorule! transmite-le celor care s-au lipsit de casă, că pe noi 20 ne-a găsit somnul de veci la obligațiunea îndeplinită față de patrie 1914-1918. Monumentul a fost construit în mai 1937, fiind astăzi îngrijit de localnici.

Va urma.

Pr. profesor Mircea BEJENAR