Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou din Suceava a fost neîncăpătoare pentru sutele de credincioşi care au dorit să participe ieri la Sfânta Liturghie, în ziua de 2 iunie, când se face pomenirea Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, ale cărui moaşte se află în mănăstirea suceveană.
Pentru că vremea a fost frumoasă, mulţi credincioşi au ales să asculte slujba din curtea mănăstirii. Alţii au stat la rând pentru a ajunge la racla cu Sfintele Moaşte ale Sf. Ioan cel Nou, pentru a se închina şi pentru a lăsa acatiste.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. De la an la an, numărul credincioşilor care vin pe 2 iunie (ziua morţii Sf. Ioan cel Nou) la mănăstirea suceveană este în creştere. Cei mai mulţi pelerini ajung la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de hramul acesteia, pe 24 iunie – de Sânziene, zi care marchează aducerea moaştelor Sf. Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, pe 24 iunie 1402.
Să nu ne pierdem „trăirea în duh şi adevăr”, „adevărul credinţei”
În predica sa, de după Sfânta Liturghie, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, i-a îndemnat pe credincioşi să nu-şi piardă „trăirea în duh şi adevăr”, „adevărul credinţei”. „Biserica este mama noastră, a tuturor, aşa cum zicea şi marele poet Mihai Eminescu, <Biserica este mama poporului român>. În Biserică învăţăm cum să ne rugăm, dar învăţăm şi de la tata şi de la mama, de la profesorii de religie, din ce citim singuri. Trebuie să avem în conştiinţa noastră prezenţa tainică a lui Dumnezeu şi, atunci, Sf. Duh ne va povăţui, ne va inspira cum să ne rugăm. În acest sens, ne vin în ajutor şi sfintele icoane, care îi înfăţişează pe sfinţi, oameni care au avut viaţă de sfinţenie. Şi, atunci, privind icoanele, înţelegem viaţa duhovnicească”, a completat arhiepiscopul sucevean.
„Din ce câştiga, mai mult sau mai puţin, dădea săracilor, era milostiv”
Sf. Ioan cel Nou s-a născut în anul 1300, în ţinutul Trapezunt (Turcia de astăzi), din părinţi drept-credincioşi, care l-au educat în duhul evlaviei creştine. El negustorea cu tatăl său, făcând comerţ cu cetăţile de pe malul Marii Negre. Rugăciunea lui Iisus o rostea neîncetat. Calităţile sale sufleteşti i-au format un caracter de om cinstit, curat, echilibrat, milostiv. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a spus că una dintre marile calităţi ale Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, a cărui raclă cu moaşte se află în mănăstirea suceveană, a fost milostenia. „El a pătimit mult, pentru că nu a acceptat să se roage altfel decât în duh şi adevăr, să creadă în Dumnezeu. Sf. Ioan cel Nou n-a vrut să se lepede de credinţa ortodoxă, şi pentru asta a pătimit. Dar Dumnezeu l-a binecuvântat, pentru credinţa lui, pentru rugăciunea lui şi, mai ales, pentru faptele sale de milostenie. Era negustor. Cumpăra şi vindea, dar din ce câştiga, mai mult sau mai puţin, dădea săracilor, era milostiv”, a mai spus în cuvântul său de învăţătură ÎPS Pimen.
După Sfânta Liturghie, soborul de preoţi, împreună cu credincioşii, a coborât la baza lăcaşului de cult, acolo unde a sfinţit apa izvorului situat în parcul Şipote, care poartă numele de Izvorul Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.
