Colocviul de la Mănăstirea Putna, la final

Mănăstirea Putna a fost, în perioada 22-24 august, gazda colocviului "Muntele - metaforă fundamentală. Relief concret şi ascensiune spirituală", dedicat memoriei academicianului Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta. Evenimentul cultural s-a desfăşurat cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi a reunit academicieni, preoţi şi profesori universitari din toată ţara.

Anul acesta, colocviul organizat de Fundaţia "Credinţă şi creaţie", la Mănăstirea Putna, a ajuns la a VI-a ediţie. Evenimentul, care s-a desfăşurat sub titlul "Muntele - metaforă fundamentală. Relief concret şi ascensiune spirituală", a reunit numeroşi academicieni, preoţi şi profesori din toate centrele universitare, dar şi teologi monahi şi studenţi. Manifestarea a debutat miercuri după-amiază, când Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat în biserica mănăstirii slujba Te Deumului şi slujba Trisaghionului la mormântul monahiei Benedicta Buşulenga.

Despre scopul şi despre lucrările colocviului ediţiei de anul acesta am aflat mai multe detalii de la arhim. Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna: "Scopul colocviului de anul acesta a fost acela de a învăţa cât mai mult despre ce înseamnă urcuşul în cultură şi în cunoaştere, dar mai ales despre urcuşul spiritual-duhovnicesc, despre urcuşul în credinţă, în viaţa cea lăuntrică, în simţirea şi vederea lui Dumnezeu. Muntele, pentru fiecare dintre noi, este locul unde ne adunăm, ne regăsim şi locul care ne dăruieşte o anumită pace şi răbdare. Dintre cei care au conferenţiat, menţionez comunicarea părintelui Constantin Coman de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, care ne-a vorbit despre "Muntele ca topos teologic în Sfânta Scriptură" şi a făcut un pelerinaj în Sfânta Scriptură a arătărilor lui Dumnezeu pe Muntele Sinai şi pe Muntele Tabor, dar şi în alte locuri sfinte. De asemenea, comunicarea deosebită a academicianului Alexandru Zub, "Un teritoriu de istorie şi cultură", în care a vorbit despre teritoriul în care noi ne-am format ca neam, anume în jurul Carpaţilor, având privirea spre noi orizonturi, deschise spre Dumnezeu, şi comunicarea lui Adrian Alui Gheorghe, scriitor şi editor, "Cum se vede Muntele Athos de pe Ceahlău", o comunicare de suflet şi care merită citită în orice trapeză din mănăstirile noastre".

Au mai susţinut comunicări protos. Teofan Popescu, care ne-a vorbit despre "Un munte duhovnicesc - părintele Sofian Boghiu", şi părintele Ştefan Iloaie de la Facultatea de Teologie din Cluj, care a vorbit despre "Mitropolitul Bartolomeu Anania - cărturarul". "Sper că toate aceste comunicări ne-au dat imboldul de a urca pe culmile culturale şi spirituale ale credinţei şi spiritualităţii neamului nostru românesc", a mai spus părintele Melchisedec Velnic.

"A fost o foarte frumoasă întâlnire între teologie şi cultură, în mod special literatură, provocatoare atât pentru teologi, cât şi pentru ceilalţi participanţi. Această întâlnire i-a ajutat pe participanţii laici să înţeleagă că toate trebuie privite cu trimitere ultimă la Dumnezeu şi la relaţia dintre Dumnezeu şi om, de unde fiecare lucru îşi află sens. Slujitorii Bisericii au înţeles că sunt chemaţi la o deschidere mai generoasă şi mai cuprinzătoare, întrucât Biserica are vocaţia de a cuprinde şi de a îmbiserici fiecare expresie frumoasă a omului", a declarat pr. prof. dr. Constantin Coman, participant la colocviu.

Toate comunicările colocviului, dar şi comentariile făcute pe marginea temelor vor putea fi găsite în "Caietele de la Putna", publicaţie ce apare în fiecare an, în preajma colocviului.

(Tudorel RUSU, sursa: Ziarul Lumina)